Cronică

Step Up
16.11.2006 Deloc rupt de formula filmului de dans, gen ‘Save the Last Dance’ (acelasi Duane Adler ca scenarist) sau ‘You Got Served‘ (R&B si hip-hop pe OST), debutul in cinema a Annei Fletcher (coregrafa de meserie, cu ‘Bring It On’, ‘Down with Love’, ‘Ice Princess’ prin CV) reuseste sa se detaseze de concurenta prin casting reusit si numere muzicale ce imbina baletul cu rap-ul, dar bate pasul pe loc in rest. Step Up incepe ca ‘8 Mile’, cu imaginea ghetoului in care traieste Tyler Gage (Tatum, in voga dupa ‘A Guide to Recognizing Your Saints’), tanar, furios, fara respect pentru autoritate si continua ca ‘Save the Last Dance’ cu o schimbare de mediu in viata personajului, trimis de justitie sa munceasca in serviciul comunitatii, la liceul de Arta pe care il vandalizase dupa o petrecere dintr-un club... citeşte
Tara ororilor
10.11.2006 Ce stie Terry Gilliam sa faca cel mai bine? Tocmai sa ia unele tabu-uri si sa le arunce in forta pe ecran, izgonindu-si spectatorul intr-un univers anarhic, al carui singur zeu este el, "capitanul haos", dupa cum bine a fost poreclit. Regizorul nu se dezminte de la spiritul sau imprevizibil in filmul "Tideland", tradus la noi "Tara minunilor", unde exploreaza (si desfiinteaza) un univers al copilariei distorsionat, populat de monstri si imbibat de nebunie. Gilliam a declarat ca "Tideland" este despre hotararea copiilor de a rezista intr-o lume care s-a obisnuit sa-i perceapa ca pe niste victime neajutorate. Asa si este: filmul are drept personaj principal o fetita de zece ani, Jeliza-Rose (Jodelle Ferland, uimitoare), alungata de regizor intr-un teritoriu ostil, total impropriu dezvolta... citeşte
Cine sapa groapa altuia...
06.11.2006 "Space... the final frontier" era tagline-ul unui vestit serial SF cu o la fel de vestita nava, hotarata sa exploreze "strange new worlds". Inlocuiti "space" cu "mafia" si veti obtine rezumatul ultimului film al lui Martin Scorsese, "The Departed" sau, mai pe romaneste, "Cartita". Regizorul continua monologul lui Jean-Luc Picard si "boldly goes where no one has gone before", sapand in strafundurile lumii mafiotilor. Rezultatul? Un film antrenant si complet, cu un final extrem de... eficient. Si as putea baga mana in foc ca cel putin zece ani de acum inainte regizorul va sta departe de aceasta "terra cognita", explorata, reexplorata si cartografiata in cele mai mici detalii in "Mean Streets", "Goodfellas", "Casino" si mai noul "Gangs of New York". Cu "The Departed", Scorsese revine la lume... citeşte
BORAT!
03.11.2006 Borat Sagdiyev, vedetă tv din Kazahstan, este trimis în misiune în America. Scopul: aducerea luminii civilizaţiei americane în Kazahstanul uitat de lume. Coleg de călătorie: Azamat Bagatov, producător al emisiunii lui Borat. Ce urmează este o comedie dementă despre apucăturile locuitorilor din Kazahstan (alergarea simbolică a evreilor, concursul naţional de băut urină de cal, brânza produsă din lapte de femeie) dar şi una dintre cele mai acide satire (dureros de adevărate, pentru că marea majoritate a întâmplărilor din film sunt înscenate, nu jucate), la adresa Americii. Care America, văzută prin ochii inocenţi ai vedetei kazahstaneze este un tărâm unde curg lapte şi miere. Şi ţara Pamelei Anderson, de care Borat se îndrăgosteşte şi căreia intenţionează să-i ceară mâna. Şi vajinul. Deci fi ... citeşte
Dulce, nu prea dulce
14.10.2006 Am inceput sa urmaresc noul film al lui Brian De Palma, “TheBlack Dahlia” (tradus prea poetic la noi “Dulcele sarut alDaliei”), cu imaginea afisului in minte (cel cu firul de sange).Intunecat, misterios, socant, de o violenta subtila, rauprevestitoare, afisul este probabil unul dintre cele mai reusitede anul acesta. Si este perfect pentru acest film, un adevaratfilm-clovn, prea colorat si strident ca sa fie noir, asa cum iiplace regizorului sa afirme.Alambicata si arborescenta, intriga filmului se invarte in jurulunei crime si a celor doi detectivi insarcinati s-o rezolve. Candcorpul oribil mutilat al actritei Elizabeth Short (Mia Kirshner)este descoperit, politistii Bucky Bleichert (Josh Hartnett) siLee Blanchard (Aaron Eckhart) trebuie sa afle cine este asasinul.Nu dupa mult timp, cei do... citeşte
Cat de dulce este sarutul Daliei?
13.10.2006 Am inceput sa urmaresc noul film al lui Brian De Palma, "The Black Dahlia" (tradus prea poetic la noi "Dulcele sarut al Daliei"), cu imaginea afisului in minte (cel cu firul de sange). Intunecat, misterios, socant, de o violenta subtila, rau prevestitoare, afisul este probabil unul dintre cele mai reusite de anul acesta. Si este perfect pentru acest film, un adevarat film-clovn, prea colorat si strident ca sa fie noir, asa cum ii place regizorului sa afirme. Alambicata si arborescenta, intriga filmului se invarte in jurul unei crime si a celor doi detectivi insarcinati s-o rezolve. Cand corpul oribil mutilat al actritei Elizabeth Short (Mia Kirshner) este descoperit, politistii Bucky Bleichert (Josh Hartnett) si Lee Blanchard (Aaron Eckhart) trebuie sa afle cine este asasinul. Nu dupa m... citeşte
Diavolul se îmbracã de la Prada
08.10.2006 Ce poate fi interesant la un film despre o începãtoare şleampãdã (Anne Hathaway) care ajunsã în epicentrul modei (adicã la revista Runway) este terorizatã de o şefã-dictator într-ale bunului gust (Meryl Streep) şi devine, de voie de nevoie, la fel de űber-trendy ca toţi cei din jurul ei? Ei bine, destul de multe. Surprinzãtor de multe, sincer sã fiu. Ecranizarea lui David Frankel dupã romanul lui Lauren Weisberger are marele merit de a schimba şi perspectiva, şi centrul de atenţie şi tonul în care este sunt povestite aventurile lui Andy (sunã a nume de bãiat dar aşa o chemã pe protagonistã) printre piscurile olimpiene ale modei. Cartea, autobiograficã, deh, era centratã pe începãtoarea torturatã de o şefã tirannicã şi inumanã ale cãrei pretenţii, ifose şi proaste dispoziţii cauzau grãm... citeşte
You, me and Dupree
05.10.2006 E o regula a scenaristicii care spune ca pe tot parcursul filmului e important (a se citi ‘vital’) ca personajul principal sa sufere o transformare, sa se schimbe intr-un anumit fel, fie el pozitiv sau negativ, astfel incat modul in care il percepem cand soseste genericul final sa fie altul decat in primele minute ale proiectiei, taman transformarea asta constituind esenta povestii, motivul pentru care personajul parcurge suita de pasi programata de scriitor in scopul de a prinde audienta.E la fel de important insa (tot din punctul de vedere al teoreticienilor problemei) ca, in bifarea cerintei de mai sus, sa nu cazi in pacatul cliseului, ceva ce Hollywood-ul nu respecta cu strictete, mai din inabilitatea de a scoate scenarii reusite pe banda rulanta, mai din imboldul de a juca la sigur, ... citeşte