
Una din cele mai fierbinţi secvențe a fost un duel al... dansului. Pentru coregrafie s-a apelat la una Laura Gorenstein Miller, fondatoare, coregrafă și director artistic al trupei de dans modern Helios Dance Theater. Pentru scena de dans s-au folosit cu umor influențe din flamenco, dans de societate latin și dans contemporan. Doi dansatori au repetat timp de o săptămînă, pentru ca apoi animatorii de mișcare să capteze imaginile, pentru a le prelucra pe calculator. Laura Miller spune: “Cel mai mult mi-a plăcut că a trebuit să imaginez un dans în care unul din parteneri are fața acoperită de o mască; astfel, nimeni nu știa că este o fată, iar eu am fost nevoită să fac mișcările mai masculine, mai agresive decît le-aș fi creat în mod normal pentru o fată.”
Părerea ta
Spune-ţi părereasi mai era nu stiu daca va mai amintiti de ea, Sandy
ce vremuri
copilarie frumoasa fara griji
acum cu atatea griji si neajunsuri
Un temperament exploziv , bun la suflet in fond , asta se vedea doar in momentele limita , cand avea senzatia ca a facut ceva mult prea rau, de ex: cand a crezut ca, in loc sa-si pedepseasca nepotii care nu erau ascultatori, i-a facut “friptura” (Truant Officer Donald (1941)). Atunci avea mustrari de constiinta si regrete.
Erau frumoase episoadele in care era mereu in conflict cu istetii Chip si Dale !
Si o imagine a lui Donald, pe care o tin mereu minte: cat de caraghios a fost Donald, cand s-a dus voluntar la armata , l-au dezbracat la controlul medical: ce pozitie caraghioasa a luat , cand s-a vazut “in pielea goala” ( Donald Gets Drafted - 1942).
L-am indragit f. mult si, cum nu se gaseau f. multe jucarii, in epoca cealalta, tematice nici atat, tin minte ca, atunci cand tata a gasit figurina cu Donald duck , de guma , (cred facuta la renumita Fabrica de jucarii Arad) , mi a facut-o cadou de ziua mea. ....... eu implineam 16 ani !!! .-))
A fost unul din cele mai frumoase cadouri primite de mine in toata copilaria si adolescenta!
M-am bucurat enorm !!! Eram domnisoara cu suflet de copil. :-))
Am pastrat jucaria Donald de guma, pana dupa revolutie, cand m-am despartit de ea, caci am donat-o unei case de copii.
dar m-am intrebat , oare copiii aceia stiau ce reprezinta jucaria, cine este personajul ? frumos era sa fi stiut...
Da, sunt de aceeasi parere cu "@jantudorel" , si mie tot mai mult imi plac desenele animate clasice, decat filmele de animatie de acum: "cu papusi" , chiar daca sunt 3D, supertehnologizate. Sa fie "de vina" cum am apucat "inceputurile" , nostalgia dupa perioada copilariei, nu stiu......
As dori sa mai vad animatii clasice gen Disney: cu tehnica folosita la filme de animatie precum Alba ca zapada, Frumoasa si Bestia , etc etc ...
-eu de ea imi amintesc
“Echipa lor de fete” era ideala pentru noi si joaca, cu grupul de prietene. Intruchipau tot ce-si putea dori si visa o fetita.
Fetele Sailor erau prietene, puternice, hotarate, unite in lupta impotriva fortelor raului. Si invingeau prin aceste calitati: binele invingea mereu raul. Ele, doar impreuna, erau fortele binelui care aveau putere si salvau lumea de amenintarea intunericului.
Si esential pentru noi : erau toate frumoase!
Faptul ca ne puteam juca intre noi de-a "Sailor Moon", fiind multe personaje asemanatoare, Sailor Moon, Sailor Marte, Sailor Venus, Sailor Mercur, Sailor Jupiter, etc, ne incanta. Si la zilele de nastere, ne jucam de-a “Sailor Moon” . Ne cautam haine potrivite, coafuri , ne pozam , ne bucuram. Inventam tot felul de scenarii.
De dragul serialului invatasem sa cant si genericul in japoneza.
Repetam ce auzeam , fara sa stiu ce inseamna, destul de corect. Pacat ca parintii nu m-au inregistrat. Asta este unul din regretele “Sailor Moon”. Acum ar fi fost frumos sa ma ascult acum.
Pe langa vizionarea serialului, alergam dupa plicuri de abtibilduri , sa completam albumele aparute odata cu Sailor Moon . Sa ai un album al tau cu personajele Sailor era o bucurie si o manifestare a “pasiunii” pentru serial. Si faceam schimburi de abtibilduri ...
Ce viata frumoasa, ce vremuri , ce minunat, ... :-))
Recomand tutoror oamenilor - mici si mari :)
o amintire roza a copilariei mele