Maestrul inegalat al suspansului, Alfred Hitchcock, avea obiceiul de a descoperi potenţialul cinematografic al unor proze pe care, la prima vedere, nimeni nu dădea două parale. Ce-i drept, romanul publicat de Daphne Du Maurier în 1938 a avut succes încă de la apariţie, transformând-o pe autoare, spre marea ei surprindere, într-una dintre cele mai populare scriitoare ale epocii - dar celebritatea i-a crescut exponenţial doi ani mai târziu, când "Rebecca" a devenit primul film realizat de Hitchcock în Statele Unite - un debut irezistibil pentru cariera americană a autorului. De reţinut că, deşi în roman Max de Winter îşi asasinează soţia, moralitatea puritană a americanilor ar fi obligat să fie pedepsit, aşa că Hitch a optat pentru concluzia unei morţi accidentale.
Anterior, Alfred Hitchcock ecranizase o altă carte a autoarei, din 1936, "Jamaica Inn" ("Hanul Jamaica" - 1939; ultimul lui film britanic), iar mai târziu, citindu-i un roman scurt, apărut în 1952, şi-a spus: "Iată o trăsnaie care-mi place, şi am să fac un film din ea"! Şi a făcut... "The Birds" ("Păsările" - 1963). Ce-i drept, Hitchcock şi scenaristul Evan Hunter au inventat o poveste cu totul originală (alte personaje, alt decor, altă epocă), din scrierea lui Daphne du Maurier nemairămânând decât esenţa subiectului. Dar cazul cel mai spectaculos rămâne cel al romanului de suspans publicat de Robert Bloch în 1959, pentru a ajunge neîntârziat pe ecran ca fiind cel mai bun film al lui Hitchcock şi una dintre capodoperele supreme ale genului horror: "Psycho" (1960).
Aici, intervenţia auctorială a lui Hitchcock, din nou masivă, a fost de altă natură: i-a cerut scenaristului Joseph Stefano să construiască un întreg backstory al victimei (romanul începea cu sosirea lui Marion Crane la motelul Bates), ca o pistă falsă care să sporească impactul primei crime: faptul că, după jumătate din film, spectatorii o vedeau murind pe cea care până atunci păruse o protagonistă în toată regula crea un şoc enorm, ridicând şi mai mult tensiunea poveştii propriu-zise.
Părerea ta
Spune-ţi părereahttps://www.facebook.com/BogdansBlog
Hm e cam gresita formularea . si contextul in care este pusa , se intelege ca 10 din cele mai semnificative exemple de filme care au depasit ca valoare cartile dupa care au fost ecranizate . Ori , e drept ca Dracula filmul din 31 e mai bun decat cartea dar nici nu e asagreu , cartea fiind destul de slaba , e drept iar ca Pe aripile vantului este un film mai bun decat cartea ( cam siropoasa ), de asemeni si in cazul Odiseea spatiala 2001, si Nasul filmele sunt mult peste carti , dar Nu acelasi lucru se poate spune despre Nimic Nou pe frontul de vest , Rebecca , si Zbor deasupra unui cuib de cuci , filme care se intampla sa fie preferatele mele din lista , dar chiar si asa nu au cum sa se ridice la nivelul capodoperelor literare din care s-au nascut.Pasarile si Psycho (primul) da acolo filmul e mult peste carte.Si de unde ideea ca ca putine filme se ridica la nivelul cartilor dupa care au fost ecranizate ? Eu pot sa dau fara sa stau pe ganduri foarte multe exemple in care cartea e muuult mai slaba decat filmul : Parfum de femeie , Fight Club, Seven ,O minte sclipitoare , Forrest Gump ,Frankenstein (primul), Viata secreta a albinelor , Lista lui Schindler astea venindu-mi in minte fara sa ma incordez de loc , dar mai sunt si altele.In general da este evident ca filmul este mai slab decat cartea.In final 2 vorbe pentru cei care nu au terminat inca de citit abecedarul , si acum se agita ca vai cum de nu sunt HP si LOTR in lista. Le raspund eu: Fiindca e vorba de filme si carti nu de comert cu ridicata .
Recunosc si sustin ca nu sunt o mare consumatoare si nici o mare admiratoare a filmelor vechi,fara culoare,cu actori ce joaca teatral si exagerat,cu actrite pline de mascara si inlacrimate ca un crocodil,cu scene lipsite de miscare si decoruri precare.Daca sintetizatorul si calculatorul reuseste sa creeze ambianta corespunzatoare in care se desfasoara actiunea imaginata de scriitor,il accept,il admir si il aplaud.
Am vazut filmele si citit cartile prezentate aici.Dracula-cel vechi-mi se pare penibil de la dinti si pana la freza(si ma refer la toate variantele).
Sinceritatea necesita curaj.