Vineri s-au împlinit 50 de ani de când James Bond a tras primul foc de armă pe marele ecran. Dr. No apărea pe ecrane pe 5 octombrie 1962, iar maestrul de ceremonii era nimeni altul decât Sean Connery. Bikini-ul alb al Ursulei Andress, gadget-urile agentului, locaţiile spectaculoase de filmare şi villain-ii obsedaţi să-şi atingă planurile mârşave vor deveni puncte de referinţă ale seriei, Connery făcând publicul să se îndrăgostească de sofisticatul şi carismaticul spion. Dr. No va sfârşi prin a câştiga 60 de milioane de dolari, la un buget de doar un milion. Era clar că producătorii Albert Broccoli şi Harry Saltzman nu aveau să ezite înainte de a-l arunca pe Bond în noi aventuri, aşa că în 1963 au urmat From Russia with Love, iar în 1964 Goldfinger, alte două filme foarte apreciate ale francizei.
Probabil că cei doi producători nu s-ar fi gândit că personajul lor va ajunge să împlinească 50 de ani, devenind la un moment dat cel mai profitabil erou de cinema din toate timpurile (între timp a fost întrecut de Harry Potter, dar cu Skyfall, aşteptat la sfârşitul lui octombrie, şi alte foarte posibile continuări, Bond are toate şansele să-şi recâştige locul fruntaş în clasament). Conform Reuters, după primele trei filme, James Bond devenise deja un fenomen cultural internaţional, învăluindu-şi publicul în escapism inofensiv asezonat cu maşini rapide, costume elegante şi femei de o extraordinară frumuseţe.
Totul a fost bine câţiva ani la rând, dar Sean Connery a început să se plictisească de personaj, mai ales că faima mondială făcea să nu mai poată apărea într-un loc public fără ca vreo fană mai mult sau mai puţin atrăgătoare să nu-i ofere imediat un martini. După You Only Live Twice, starul a decis că trebuie să pună capăt sacrificiilor în slujba Majestăţii Sale. Plecarea lui a fost primul moment de criză din istoria francizei, iar alegerea unui moştenitor al rolului era de o importanţă extraordinară. Alesul a fost George Lazenby, un actor de care nu ai mai auzit în afara francizei. Sau poate n-ai auzit niciodată, pentru că în timpul filmărilor la unica sa producţie Bond Lazenby a decis să interpreteze rolul o singură dată.
Sean Connery a revenit în 1971, după o consistentă mărire de salariu, pentru Diamonds Are Forever, un nemaipomenit succes de casă (încasări de 15 ori mai mari decât bugetul), după care rolul a fost interpretat de Roger Moore. În documentarul Everything or Nothing, regizorul Stevan Riley retrasează zbuciumata istorie de 50 de ani a personajului stând de vorbă cu interpreţii lui. Pierce Brosnan, Bond-ul anilor '90 şi al începutului noului mileniu, vorbeşte despre telefonul primit în 2003, când era anunţat, cam fără menajamente, că ar trebui să-şi ia la revedere de la personaj. În acelaşi documentar, Daniel Craig discută despre cât de afectat a fost în 2005, când anunţarea lui ca portdrapel al francizei a provocat reacţia furibundă a fanilor, isterizaţi de ideea unui "Bond blond"...
Dar interpreţii nu au fost cele mai mari griji ale producătorilor. În timpul perioadei Roger Moore, producătorul Harry Saltzman a început să investească în noi afaceri, iar rezultatele dezamăgitoare i-au provocat datorii atât de mari, încât a decis să-şi vândă partea din franciză. Numai că nu i-a vândut partenerului său de la EON Productions, Albert Broccoli, ci studiourilor United Artists, lucru considerat de Broccoli drept o imensă trădare, demnă de intrigile elaborate ale filmelor din franciză.
The Spy Who Loved Me, realizat în 1977, a fost primul film realizat în colaborare cu United Artists, iar presiunea era imensă. De fapt secvenţa de început a filmului, în care Bond-ul lui Roger Moore sare de pe o stâncă depinzând de o paraşută pentru a supravieţui, a fost considerată emblematică pentru punctul de cotitură din cariera personajului. Nicio grijă, pariul a fost câştigat încă o dată, iar filmul va sfârşi cu încasări de 185 de milioane de dolari, la un buget de doar 15 milioane.
Un scandal izbucneşte în 1983, anul în care Octopussy, cu Roger Moore, şi Never Say Never Again, cu Sean Connery, se lansează în acelaşi timp pe marele ecran. Bazat tot pe un roman al lui Ian Fleming, Thunderball, al doilea titlu nu a fost produs de Eon Productions, apariţia filmului fiind condiţionată de un proces intentat autorului de către colaboratorul său la Thunderball, Kevin McClory. Ambele producţii au avut succes, Octopussy bucurându-se chiar de o profitabilitate mai mare.
Dar dificultăţile nu s-au oprit aici. Sfârşitul anilor '80 îl lasă pe Bond fără cel mai redutabil inamic al său, comunismul. Este momentul în care viitorul marelui apărător al democraţiei se află în cumpănă, producătorii temându-se că personajul nu mai este relevant într-o lume scăpată de Războiul Rece. Cu toate acestea, spionul este reinventat sub privirea albastră a carismaticului Pierce Brosnan, o alegere evidentă dacă ai în vedere serialul care l-a făcut celebru, şi anume Remington Steele, lansat în 1982. Filmele cu el în rolul principal s-au bucurat de succes financiar, dar ultimul, Die Another Day, a ridicat câteva întrebări cu privire la lenea cu care producătorii foloseau reţeta Bond, nemaiostenindu-se să îşi uimească spectatorii decât cu gadget-uri şi prezenţa Madonnei pe coloana sonoră şi într-un rol secundar.
Venise momentul pentru o schimbare drastică, iar aceasta s-a produs în 2006, când Casino Royale apasă butonul "restart" al francizei: un nou Bond, interpretat de blondul Daniel Craig, aflat la începutul carierei. Redescoperirea personajului şi explorarea motivelor pentru care acesta a devenit impasibila maşină de ucis, aşa cum este înfăţişat în filmele interioare ale seriei, i-a vrăjit atât pe spectatori (Casino Royale este filmul Bond cu cele mai mari încasări de până acum, neţinând cont de inflaţie), cât şi pe criticii fermecaţi de convingătorul Craig şi de atenţia acordată de către scenarişti intrigii. Recunoaştem că filmul din 2006 este partea noastră favorită din franciză!
După un Quantum of Solace dezamăgitor, aşteptăm cu nerăbdare Skyfall. Este producţia Bond în care s-a investit cel mai mult "talent", ca să spunem aşa: un regizor de Oscar, Sam Mendes, un villain interpretat de Javier Bardem şi o mai mare atenţie acordată personajului M (apreciata Judi Dench), în jurul trecutului căreia învârtindu-se întreaga intrigă şi noua provocare a lui James Bond... Vom vedea din 26 octombrie dacă avem un nou film favorit cu agentul 007!

Părerea ta
Spune-ţi părereaMi-a scapat mie ceva dar din 1952 pana acum sunt 60 de ani :)
Uitandu-ma la profilul tau,ceva imi spune ca esti un snob cu aere de intelectual rasat care se masturbeaza uitandu-se la filme sexploitation si softporno si ,cu puternice covingeri de stanga(a se citi sovietofil si comunist).