Anul acesta, două nume sunt pe toate buzele la Festivalul Internaţional de Film de la Pusan (PIFF): Kim Ji-mi (sau Kim Jimi) şi Kim Dong-ho. Cei doi nu sunt rude, căci Kim e unul dintre cele mai frecvente nume de familie coreene.
Kim Ji-mi este o actriţă legendară şi, în acelaşi timp, un model de frumuseţe pentru coreeni, un soi de Brigitte Bardot a europenilor. A debutat pe marele ecran în 1957, la numai 17 ani, iar apoi a apărut în câteva sute de filme (unele surse zic 250, altele – 500, dar altele ajung şi pe la 700...). Kim Ji-mi devenit rapid un star, o imagine a femeii moderne, pentru ca treptat să-şi dovedească şi marea înzestrare actoricească. A colaborat cu cei mai importanţi regizori coreeni contemporani: Kim Ki-young, Hong Seong-kie, Park Jong-ho, Lee Seong-gu, Kim Soo-yong, Im Kwon-taek etc. În anii ’80, ea şi-a înfiinţat propria companie de producţie, Jimi Film, şi a fost aleasă preşedinte al The Motion Pictures Association of Korea, iar în deceniul următor a devenit membru al Korean Film Council (KOFIC). Ultimul ei rol de cinema datează din 1992. În prezent, trăieşte la Los Angeles. Însă zilele acestea ea se află la Pusan, deoarece Festivalul i-a dedicat un program special, în cadrul tradiţionalei retrospective a cinematografului coreean.
Kim Dong-ho este unul dintre cei doi directori principali ai PIFF-ului. În 1988, a fost ales în fruntea KOFIC (echivalentul coreean al CNC-ului). Apoi, în 1995, el a iniţiat Festivalul de la Pusan şi l-a condus până anul acesta, când şi-a anunţat retragerea, la vârsta de 73 de ani.
Cinematografia naţională şi promovarea internaţională a filmului coreean îi datorează enorm acestui om, care a fost recent membru în juriu la Cannes şi vizitează anual cam 20 de festivaluri. Toată lumea filmului îl cunoaşte şi apreciază, deşi, între noi fie spus, el nu ştie boabă de engleză. În toate publicaţiile de aici, nu numai dedicate filmului, găseşti câte un articol sau o reclamă cu „Thank you, Mr. Kim!”, „Congratulations, Mr. Kim!”, „Mr. Kim: still a tiger” (tigrul este animalul naţional) ş.a.m.d.
Sâmbătă seara, am ajuns la prima mea petrecere de la PIFF. Festivalul o omagia din nou pe Kim Ji-mi, prin lansarea unei cărţi dedicate ei. Volumul, la care şi-au adus contribuţia patru reputaţi filmologi coreeni, se numeşte, la fel ca programul special din cadrul PIFF, All That She Allows: Star, Actress, and Jimi Kim. Toată floarea cea vestită a industriei cinematografice naţionale era acolo. Aşa am avut şansa să-i cunosc, pe lângă câţiva manageri ai Festivalului, pe preşedintele FIPRESCI Coreea (un domn foarte simpatic, care mi-a dăruit un exemplar în engleză din cartea lansată) sau pe actualul preşedinte al KOFIC. Nimeni nu putea lipsi de la sărbătoarea legendarei actriţe, nici măcar domnul Kim.
În seara următoare, o altă petrecere, şi mai formală, la care era din nou prezentă toată lumea care contează. Regizorul şi artistul Tsai Ming-liang (născut în Malaezia, stabilit în Taiwan) a primit premiul „Asian Filmmaker of the Year”, acordat cineastului cu cea mai notabilă activitate de dezvoltare a industriei/culturii cinematografice asiatice. În discursul său (în chineză), Tsai Ming-liang i-a mulţumit prietenului său Kim Dong-ho, apoi i-a dăruit un tablou al său (se ştie că directorul PIFF-ului este pasionat de pictură). Cu ocazia asta, am descoperit originea spotului de anul acesta al Festivalului. În această animaţie, un domn vârstnic merge pe motocicletă în spatele unuia aparent mai tânăr, fiind salutat de locuitorii Pusanului, apoi coboară direct pe covorul roşu din faţa sălii mari a PIFF-ului, unde este ovaţionat de mulţime. Dacă domnul vârstnic este, evident, multiubitul Mr. Kim, am realizat că motociclistul, care nu-şi scoate casca în spot, îl reprezintă chiar pe Tsai Ming-liang: cei doi au o poză împreună pe motocicletă.
Aşadar, dacă eşti la Pusan până vineri (când se termină Festivalul), nu se poate să nu vezi şi auzi nimic de cei doi Kimi de câteva ori pe zi. Eu unul îmi imaginez cum, să zicem, la TIFF 2040, la fel se va întâmpla cu Tudor Giurgiu şi Anamaria Marinca...
Părerea ta
Spune-ţi părereaavem noi vreo brigitte bardot si nu stim?