In memoriam David Carradine

Acum, la nici trei zile de la moartea actorului David Carradine, nu poți să nu te gândești la cel mai evident dintre paradoxuri: s-a născut din părinţi americani la Hollywood, dar joacă în filme ca maestru de arte marțiale și este distribuit pentru trăsăturile orientale (seria Kung Fu), după care devine pasionat de cultura asiatică, deși trăiește în State, iar - într-un final - moare la Bangkok, în inima Asiei.

A întruchipat preponderent genul de personaj care respectă valorile Zen, iar ca personalitate, actorul a afișat un spirit liber, filosofic, gânditor, radiind calmul Zen, de la artele marțiale practicate, până la muzica pe care a compus-o. A avut o fascinaţie pentru filosofiile orientale, ceea ce l-a determinat să scrie cartea "Spirit of the Shaolin", despre filosofia Kung Fu.

Toate acestea vin în contrapondere cu modul în care a murit și cu unele excese din viața lui - s-a căsătorit de mai multe ori şi a fost arestat pentru conducere sub influenţa alcoolului.

Va rămâne în memoria cinefililor pentru rolul Kwai Chang Caine, din seria TV Kung Fu. În fiecare episod avea o partidă de luptă care era o demonstraţie de kung fu, însă aceasta era completată de o lecţie de morală, de autocontrol și echilibru. Serialul era o contrapondere fericită la filmele cu arte marţiale care îi distribuia pe un Bruce Lee sau Sylvester Stallone, ori - mai târziu - Van Damme. Carradine avea o carismă specială prin stilul lui reţinut şi înţelept. Kwai Chang Caine, un preot shaolin care călătoreşte prin vestul american, la începutul secolului XIX, se lupta folosindu-se de forţa adversarului. Stilul de luptă practicat în serial era unul din stilurile așa-zis "interne", denumite sub termenul-umbrelă de kung-fu, dar apropiat mai degrabă de aikido. Serialul promova valorile (devenite totuși clişeu) conduitei practicantului de arte marţiale (printre ele, umilinţa juca un rol important). Iar valorile acestea morale erau contraponderea "schemelor" şi demonstraţiilor de forţă ale lui Sylvester Stallone. În mod surprinzător, Carradine  s-a apucat de artele marţiale după rolul din "Kung Fu" (1972).

David Carradine a fost cel mai mare dintre fii actorului cândva faimos John Carradine, murind ca decanul de vârstă al unei familii de actori care cuprinde pe fraţii săi Keith Carradine, Robert Carradine şi Michael Bowen, ca şi pe fiicele Calista Carradine, Kansas Carraine şi nepoatele Ever Carradine şi Martha Plimpton.
Născut la Hollywood, a urmat cursurile San Francisco State College, unde a studiat teoria şi compoziţia muzicală. În timp ce scria muzica pentru publicaţia facultăţii, şi-a descoperit pasiunea pentru scenă, alăturându-se unei trupe de teatru cu repertoriu din Shakespeare.
După un stagiu de doi ani în armată, a devenit actor de reclame la New York, jucând mai târziu în piese ca "The Deputy" şi "The Royal Hunt of the Sun", alături de Cristopher Plummer. Întors la Hollywood, a filmat serialul "Shane" (1966), înainte de a juca împreună cu Barbara Hershey în primul film de Hollywood al lui Scorsese, Boxcar Bertha (1972). Celebrul "Kung Fu"(1972) a urmat, făcând un star din Carradine pentru următorii trei ani.
Cariera lui de actor cuprinde peste 100 de filme artistice, câteva zeci de filme de televiziune, mai multe piese, din care unele pe Broadway. Kung Fu: The Legend Continues (1992), film de televiziune, i-a adus lui Carradine Premiul pentru Cel mai Bun Actor de la Consiliul National al Criticii de Film. A primit şi o nominalizare la Globurile de Aur pentru personajul Woody Guthrie din "Bound for Glory" (1976). "Kung Fu" a primit la rândul lui şapte nominalizări la Premiile Emmy, inclusiv la categoria Cel mai bun actor, pentru Carradine. În plus, a primit Premiul Publicului la Cannes în cadrul "Quinzaine des Réalisateurs" cu "Americana" (1983), şi a doua nominalizare la Globurile de Aur pentru rolul din "North and South" (1985).

Alte roluri memorabile sunt cele din "Gray Lady Down"(1978), Mean Streets (1973), Bird on a Wire (1990), The Long Goodbye (1973), The Serpent's Egg (1977) şi Circle of Iron (1978). Este singurul actor care a jucat şi în filme de Scorsese, Tarantino, şi Ingmar Bergman.
Multe din personajele sale erau pricepute în arte marţiale ca un omagiu celui mai faimos personaj al său, puternicul dar binefăcătorul Kwai Chang Caine din "Kung Fu".

Întors pe marele ecran în ultimii ani, a reuşit ceea ce unii consideră cel mai bun rol al său, în Kill Bill: vol.1 (2003) şi Kill Bill:vol.2 (2004), pentru care a primit a patra nominalizare la Globurile de Aur. Tarantino i-a propus iniţial rolul din "Kill Bill" lui Warren Beatty, considerând personajul un James Bond delicat. Beatty a refuzat rolul, sugerându-i ca actor pe Carradine. În acest fel, Carradine a reintrat în atenția publicului.
Simultan cu filmul, Carradine şi-a continuat pasiunea pentru muzică, înregistrând 60 de melodii din diverse genuri muzicale. În mai multe filme a cântat el însuşi.

David Carradine, reflectând la îndelungata lui carieră în actorie, declara mai demult că "întotdeauna mi-a părut o misiune. Una sfântă. E un maraton. Nu poţi să abandonezi; chiar să termini pe ultimul loc, tot e onorabil. Aveam încredere absolută în viitorul meu când eram la New York, nu aveam bani nici de mâncare, şi nimeni nu credea în mine în afară de prietena mea şi de mine însumi. Aş fi ridicol să îmi pierd încrederea, tocmai acum după ce am devenit un idol". Acum, când trebuie să tragem linia și pentru acest actor și să concluzionăm, nu putem decât să-i dăm dreptate - da, rămâne un idol, chiar cu temerile, excentricitățile și... neîncrederea în sine pe care și-a declarat-o.

Iată-l pe Carradine cântând la pian:

Interviu cu Carradine:

David Carradine în luptă:

Secvența memorabilă pentru modul de a fi a lui Carradine, în Kill Bill: