Pana in acest moment cinci filme concurente pentru Palme d'Or au fost proiectate la Cannes: Blindness - de Meirelles, Leonera de Trapero, Waltz with Bashir de Ari Folman, 3 Monkeys de Nuri Ceylan si Un Conte de Noel, de Arnaud Desplechin. Criticul roman de film Alex Leo Serban a facut deja propriul top si l-a dezvaluit cititorilor Cinemagia: Leonera si Waltz with Bashir au sansele cele mai mari pentru a intra in palmares, pana acum. Leonera castiga in fata celorlalte filme prin miza si jocul actritei Martina Gusman, care are sanse la un premiu de interpretare. Daca in majoritatea tarilor europene trimiterea in inchisoare a femeilor insarcinate este interzisa de lege, in America de Sud acest lucru se intampla, copiii crescand dupa gratii, alaturi de mamele lor. Acesta este subiectul filmului Leonera, regizat de Trapero, incepator la Cannes.
Waltz e un documentar animat, o alternativa mai putin inchegata a lui Persepolis de anul trecut; taie in carne vie atunci cand la final, renuntand la registrul cu care ne obisnuise in prima ora si jumatate, adica animatia, insereaza imagini de arhiva - cu trupuri mutilate de bombardamentele din Liban. Explicatia regizorului nu a intarziat sa apara – la conferinta de presa spunea ca daca ar fi lasat doar animatie, spectatorul ar fi inteles pe jumatate ca acele lucruri s-au intamplat cu adevarat si ca era o datorie sa le arate in acest mod.
Cat priveste celelalte filme, Blindness are un scenariu prost adaptat, dar poate impresioneaza juriul pentru regie. Ceylan vine cu un film reflexiv, cu multe taceri, regrete, despre un polician care accidenteaza o persoana si fuge de la fata locului; acesta reuseste sa-si convinga soferul - care era in concediu in acea zi, sa ia asupra lui vina, astfel incat dosarul sau sa ramana intact, iar soferul sa se aleaga cu o suma mare de bani. Soferul accepta si iata ca ajunge la inchisoare; timp in care intre sotia lui si sef incepe o relatie. "O telenovela", cum il numeste Alex Leo Serban, filmul are calitati doar la nivel de regie, per ansamblu insa fiind cel mai slab al lui Ceylan, departe de un Uzuk, Climates sau Clouds of May.
Desplechin il aduce pe villain-ul din Bond 22 – Mathieu Amalric, intr-un rol negativ foarte bine construit, intr-o poveste de familie destul de neguroasa: o maladie genetica rara afecteaza copiii, apoi pune in pericol viata parintilor. In niciun caz un film de trecut cu vederea, cu Catherine Deneuve, Mathieu Amalric si Chiara Mastroiani.
