TIFF 2015: umor şi atmosferă în scurtmetrajele româneşti

18 scurtmetraje au avut premiera naţională în competiţia de scurmetraje a festivalului Transilvania

În avanpremiera Zilelor Filmului Românesc (detalii aici), TIFF a proiectat aseară, la cinema Florin Piersic din Cluj-Napoca, cinci ore (mai precis 317 minute) de scurtmetraje româneşti. Împărţite în trei calupuri, filmele au umplut aproape în totalitate generoasa sală a celui mai mare cinema din România, iar spectatorii nu au fost deloc dezamăgiţi de selecţia eclectică. Iată mai jos o trecere în revistă a unor scurtmetraje atât de bune, încât cu siguranţă juriul va avea mult de dezbătut înainte de a alege câştigătorul premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc, anunţat sâmbătă seara.

Despre Artă, în regia lui Adrian Sitaru, selectat în secţiunea Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, şi Ramona, în regia lui Andrei Creţulescu, câştigător al premiului Canal+ la cel mai recent festival de la Cannes, s-a tot scris. Ambele sunt excelente, cu puncte în plus pentru Ramona, în care o femeie fatală (la propriu şi la figurat) interpretată de Rodica Lazăr îşi "rezolvă" eficient şi crud trei inamici (Andi Vasluianu, Şerban Pavlu, Dorian Boguţă). Fără nicio replică, scurtmetrajul are atmosferă, este intens şi imprevizibil şi, mai mult, rezolvă foarte inspirat problema motivaţiei protagonistei.

Nu e lucru de mirare că primirea cea mai entuziastă au avut-o scurtmetrajele comice. Ies în evidenţă două, Nu există-n lumea asta, de Andreea Vălean, şi Vera, de Dorina Boguţă. Primul film, reîntâlnirea dintre doi prieteni vechi (Alexandru Potocean, Conrad Mericoffer) care au pierdut legătura. Unul este acum patron de bar, celălalt familist cu credite la bancă, iar conversaţia lor este una dintre cele mai spumoase văzute în ultima vreme la cinema.

Vera, filmat alb-negru de Vivi Drăgan Vasile, ni-l arată pe Anghel Damian în rolul lui Mihnea, un tânăr de 20 de ani care nu ar vrea să-şi petreacă noaptea singur după ce este respins de iubita lui. Pornit în căutarea unei partenere de sex, Mihnea va avea parte de o mulţime de aventuri, primind nişte lecţii de viaţă şi de la un taximetrist savuros interpretat de Ioan Stoica. Un melanj inspirat de umor, imprevizibil şi interpretări excelente face să nu simţi cum trec cele 27 de minute ale scurtmetrajului.

La capitolul amuzament, iese în evidenţă şi Verigheta lui Gabriel Achim, despre un bărbat (Gabriel Spahiu), care îşi scapă verigheta sub o ladă frigorifică de la supermarket şi trebuie să improvizeze din greu pentru ca soţia (o scorpie interpretată de Mihaela Sîrbu) să nu-l prindă cu această impardonabilă lipsă de respect pentru simbolul mariajului lor. Scurtmetrajul suferă, însă, din cauza sfârşitului abrupt.

Regizorul şi scenaristul Tudor Botezatu conduce foarte bine dialogurile din Profesioniştii, o conversaţie pre-meci între un luptător, Spaima Bahluiului (George Verdeş), şi antrenorul său (Doru Aftanasiu), care încearcă să-l convingă să accepte dinainte "scenariul" unui meci trucat.

Un umor mai sumbru au şi Greieri (r. Lucian Dan Teodorovici), povestea într-un singur cadru de 20 de minute a unui bărbat (Ionuţ Cornilă) depresiv care vrea să se sinucidă până când doi hoţi îl închid pe propriul balcon, şi Casting Call, o satiră despre lipsa de respect cu care sunt trataţi actorii la probele pentru filme şi reclamă. Nu îl vezi în fiecare an pe Victor Rebengiuc (aici în propriul rol), îmbrăcat în costum albastru de iepure şi bucurându-se cu toţi dinţii la întâlnirea cu un coşuleţ de nuiele gol. Cât despre Greieri, are parte de nişte dialoguri inspirate între eroul sinucigaş şi "villain"-ul care îi demontează cu aplomb intenţiile sumbre.

Filmul de gen este abordat cu entuziasm în Dispozitiv 0068 (r. Radu Bărbulescu), despre un lunetist (Cuzin Toma) care îşi ocupă postul de observaţie în apartamentul unei bătrâne paralizate (Tatiana Iekel). Bucureştiul găzduieşte summit-ul NATO, iar eroul trebuie să fie cu ochii în patru pentru protecţia coloanelor de maşini oficiale, dar o cerere a bătrânei va schimba complet situaţia. Bine condus, bine scris şi bine jucat, scurtmetrajul vine şi cu una dintre marile surprize ale întregii selecţii.

Black Friday (r. Roxana Stroe) este o comedie ultra-neagră, în care Mihail (Gabriel Spahiu) găseşte o metodă inedită ca să nu mai stea degeaba la coada pentru raţia de alimente, cândva în comunism. Dacă Mihail nu are nicio şansă să crească numărul de raţii, oare nu poate face ceva pentru a scurta coada? Din păcate trebuie să citeşti sinopsisul din catalog pentru a înţelege schepsisul poveştii, pentru că acesta nu este foarte clar din scurtmetrajul de pe ecran.

Dopul scuză mijloacele (r. Mihai Ionescu) vine cu cea mai elaborată producţie şi cu o precizare anecdotică: este şi primul scurtmetraj 3D realizat în România, deşi la TIFF a fost proiectat bidimensional. De la o premisă simplă (un gurmand - Alexandru Bindea - pică într-o gaură de canal şi rămâne înţepenit acolo), Ionescu ajunge să construiască o satiră a unei societăţi absurde, neînstare să facă nimic, în lipsa unor "proceduri", pentru a salva un om. Filmat la studiourile Castel, scurtmetrajul de 30 de minute vine cu cele mai mai elaborate decoruri, întregul oraş prezentat în film fiind construit în studio. Totodată, 90% din cadre au suferit intervenţii CGI, conform declaraţiilor echipei de după vizionare.

In the House (r. Ana-Maria Comănescu) vine şi cu el cu o surpriză de proporţii, într-o poveste ce comentează despre alienarea tinerilor din ziua de azi şi despre superficialitatea lor. De remarcat actorul din rolul principal, Alexandru Sinca, care îl interpretează convingător pe Cristi, un tânăr ajuns la o petrecere între prieteni după ce a fost martorul unui accident fatal de maşină.

Cu excepţia lui Lag (r. Anton Groves şi Bogdan Orcula), o glumiţă de trei minute în contrast cu eforturile mult mai serioase ale celorlalte echipe, toate celelalte scurtmetraje au cu ce să atragă publicul. Mesagerul ni-l arată pe Emilian Oprea (De ce eu?) în rolul unui asasin care, după ce omoară trei "bad boys", îl prinde şi pe unicul martor al crimei, adolescentul Vlad (Alfred Wegeman), în timp ce Scor alb este poate prea prolix şi subtil pentru a înţelege ce a vrut să comunice regizorul şi scenaristul Marius Olteanu, dar oferă o chimie excelentă între Alexandru Potocean şi Ioana Flora. El este taximetrist blazat, ea o femeie care nu vrea să ajungă prea curând acasă.

Vacanţă la ţară îşi lasă în aer o jumătate din scenariu, dar porneşte de la o premisă mai mult decât ofertantă: aflaţi la bunici, verii Mircea şi Denis (Casian Anghel şi Radu Săceanu), ajung să facă cercuri cu trimiteri extraterestre în lanul de grâu al vecinului.

Pavel (r. Alexandru Ranta) impresionează cu drama unui bătrân (Valeriu Andriuţă), iar Omulan! (r. Matei Branea), singura animaţie din selecţie, prezintă o antrenantă călătorie spaţială a personajului titular, pornit în căutarea Răspunsului.

Sperăm ca măcar o parte din aceste scurtmetraje să fie grupate în calupuri de durate potrivite pentru proiecţii în cinematografele ţară şi în afara festivalului.

Citește și

jinglebells