Începând ca un film siropos despre doi iubiți de vârsta a treia, The Good Liar - cu veteranii Helen Mirren și Ian McKellen protagoniști - devine cronica unei escrocherii sentimentale și apoi atinge valențele unei drame cu rădăcini în Germania devastată de cel de-Al Doilea Război Mondial, unde o crimă are consecințe nebănuite.
Se vede în film materialul dens al cărții omonime scrise de Nicholas Searle: dialoguri lungi, personaje puține dar complexe. Povestea are valențele unui film de spionaj (din care lipsesc numai spionii): minciuni, personaje carismatice, afaceri ilicite, legături cu Berlinul aflat în război sau a unui film cu mafioți, dar cu protagoniști cam în vârstă pentru acest „job”.
Ca o păpușă rusească, filmul The Good Liar se dovedește a fi o poveste într-alta. Ian McKellen, o combinație de bătrân sfătos, escroc la vârsta a treia dar și asasin oportunist reușește să ni-l scoată din minte pe bonomul Gandalf din Stăpânul Inelelor. Helen Mirren, la cei 74 de ani, reușește să fie încântătoare și carismatică. Însă naivitatea personajului ei este numai o aparență: de fapt, ce ascunde?
Finalul filmului este surprinzător, ca în orice film de suspans. Personajul de la care ne așteptam cel mai puțin rezervă surprize. Se pare că deși eroii nu mai sunt de mult la vârsta unui James Bond sau a unei Bond Girl, mintea le merge suficient de bine pentru a ticlui planuri diabolice și a dejuca întregi conspirații.
