Saptamana 7-13 noiembrie

de Stefan Dobroiu în 7 Nov 2008
Saptamana 7-13 noiembrie

Cel mai asteptat film al lunii este categoric Quantum of Solace: Partea lui de consolare, adica filmul in care agentul 007 ar fi trebuit sa zica pentru a 22-a oara "Bond, James Bond". N-o zice, pentru ca regizorul Marc Forster renunta la cateva dintre trademark-urile personajului (de pe lista a fost taiat si aproape la fel de celebrul Martini "shaken-not-stirred") si-l reduce la un fel de acrobat pe repede-inainte, astfel incat nici macar n-ai timp sa respiri. Filmat exact ca Ultimatumul lui Bourne, Quantum of Solace ne teleporteaza printr-o multime de tari (de la Bolivia sarim in Rusia, din Austria in Italia si asa mai departe), unde Daniel Craig executa coregrafii spectaculoase, alaturi de felina Olga Kurylenko, de subtila Gemma Arterton si de autoritara Judi Dench. Da, Forster a considerat ca personajul liderului MI6, M, a fost prea putin utilizat in filmele anterioare, asa ca Judi Dench apare in QoS de aproape trei ori mai mult decat in Casino Royale. In haosul pus in scena de regizor, actorii (carora li se adauga si un Mathieu Amalric parca nu la fel de bun ca durul Mads Mikkelsen cu lacrimile lui de sange) dau tot ce pot, dar n-ai cum sa nu regreti lipsa frumoasei Eva Green. Cat despre misterul mortii ei, probabil acesta s-a strecurat cumva printre paginile scenariului (ceea ce e foarte rau), asa ca-l vom dezlega intr-o extrem de probabila parte a treia.

Adversarul energicului (si foarte britanicului) Bond pe marile ecrane din Romania este mult mai calmul Paris, un film-concert regizat Cedric Klapisch. Romain Duris in rolul unui dansator de cabaret nevoit sa astepte un transplant de inima, Juliette Binoche in rolul surorii lui cam isterice, Fabrice Luchini, Albert Dupontel si Francois Cluzet il ajuta pe Klapisch sa fie la fel de parizian pe cat era de european in L'auberge espagnole, filmul din 2002 pe care niciun fost bursier Erasmus nu-l poate vedea fara sa verse cateva lacrimi. Impletitura de destine dintre cele mai variate si fara vreun fir narativ coerent, Paris este pe de o parte un omagiu adus capitalei Frantei, pe de alta parte o guraliva incercare de-a rezuma in mini-trame angoase, nemultumiri, entuziasme si interese specifice celebrului oras. Daca in L

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells