Cand Christopher Paolini isi termina la 16 ani maretul sau op, Eragon, in timp ce astepta sa implineasca varsta pentru a se inscrie la facultate (el terminand liceul prin corespondenta) si se credea Tolkien, nu cred ca spera la mare succes. Cartea s-a transformat in serie in scurt timp iar baiatul s-a umplut de bani. In plus, cum trendul, lansat de New Line cu Lordul, e sa nu treaca 25 Decembrie fara un fantasy pe ecrane, era previzibil ca o sa se gaseasca vreun binevoitor care sa arunce cu 100 milioane de dolari si sa ecranizeze cartea. Si se face asa: il iei pe Stefen Fangmeier (care a lucrat pana acum la efectele vizuale ale mai multor filme), il pui sa debuteze ca regizor, ii convingi (Dumnezeu stie cum) pe Jeremy Irons si John Malkovich sa apara in film alaturi de multi tinerei si, gata, dupa Lord, Lemony Snicket, Narnia, doamnelor si domnilor, inca un fantasy: Eragon!
Cine nu vrea Eragon are trei filme care au mai putut fi vazute pe la Festivalul Britanic si cel Francez. Tsotsi, al lui Gavin Hood, e ultimul castigator al Oscarului pentru cel mai bun film strain, (suflandu-i-l lui Paradise Now), tratand Africa de Sud, si sase zile din viata unui tanar lider de banda din Johannesburg.
Prolificul Michael Winterbottom se intoarce si el (la el e anul si filmul) cu The Road to Guantanamo, pentru care a si smuls un premiu de regie la Berlin, impartit cu Mat Whitecross, care a coregizat filmul. Juma` documentar, juma` drama, Road-ul prezinta calatoria a trei musulmani britanici prin Pakistan/Afghanistan, capturati pe nedrept de fortele americane si dusi la inchisorile din Guantanamo, unde au petrecut doi ani de captivitate, interogari si torturi pentru a marturisi ca sunt teroristi.
Si stiu ca pare inspaimantator dar avem si o comedie franceza, Je vous trouve tres beau. Cei trei spectatori rataciti (probabil cautand sala unde rula Eragon) care nimeresc la filmul lui Isabelle Mergault vor avea surpriza sa vada o actrita romanca intr-unul din rolurile principale, pe Medeea Marinescu. Mai mult, intreg subiectul filmului se invarte in jurul tarisoarei noastre, in care personajul principal, Ayme, un fermier francez, ajunge cu speranta de a-si trage nevasta care sa-l ajute in gospodarie. Si da, asadar de Elena. 97 minute.
