Rosario Dawson nu este genul de femeie care sa fie intimidata de tinutele decoltate cerute de rolul ei in Sin City. A interpretat-o pe Gail, conducatoarea senzuala si nemiloasa a Doamnelor Noptii. Rosario a trebuit sa poarte costumase infime din piele, “accesorizate” cu un Uzi, dar asta i s-a parut mai degraba impunator.
“Dupa ce iti imbraci costumul, incalti pantofii cu tocuri inalte, parca simti nevoia sa-ti iei un aer mai autoritar,” rade ea. “Te ajuta sa iti intrii in rol.”
S-a bucurat de deliciile gastronomice din Austin, Texas, fara sa-i pese ca ar putea sa se ingrase.
“Cand eram in Austin si ieseam in oras, comandam un piept mare de vita cu mult sos de gratar. Robert Rodriguez ma privea, sugerandu-mi ca nu este foarte intelept din partea mea, dar eu ii ziceam: “Stai linistit, o sa largesc cureaua putin.”
Rosario Dawson, in varsta de 26 ani, o interpreteaza pe Gail, o sirena sexy, o prostituata care este in stare sa ucida orice barbat care ii sta in cale, exact asa cum a intentionat Frank Miller, creatorul lui Sin City.
Nascuta si crescuta in New York, Rosario este una dintre cele mai in voga actrite de la Hollywood. De curand, a jucat alaturi de Colin Farrell in “Alexander the Great” si a fost aclamata de critici pentru rolul din filmul lui Spike Lee, “The 25th Hour”, unde a jucat cu Edward Norton. A mai jucat in “Men in Black II”, “The Adventures of Pluto Nash” si in “Chelsea Walls”, pentru regizorul Ethan Hawke.
Si-a facut debutul in film in controversatul “Kids”, regizat de Larry Clark. In prezent, filmeaza muzicalul “Rent”.
I: Un rol mai “extremist” decat acesta nu se putea. Ai stat vreo clipa pe ganduri?
R.D.: Deloc. Am fost foarte incantata. Il asteptam de ceva veme. Unchiul meu Gus este desenator de benzi desenate si am discutat cu el despre Sin City. In lumea fanilor de benzi desenate se vorbea de mai mult timp despre acest proiect, dar nu s-a realizat dintr-un motiv anume: Frank Miller scrisese scenariul si il daduse unor producatori, dar l-a retras dupa aceea, pentru ca nu aveau de gand sa respecte materialul original. Dar Robert tocmai asta voia si am fost bucuroasa sa fac parte din acest film. O sa intre in istoria filmului.
I: Este adevarat ca mama ta te-a ajutat sa obtii rolul?
R.D.: Ea asa se lauda (rade). L-a acostat pe Robert, la premiera de la New York a filmului “Once Upon A Time In Mexico”. Suntem admiratoarele lui infocate. A sarit pe el si i-a zis: “Fiica mea Rosario te place la nebunie. Trebuie sa-i dai un rol intr-un film.” I-a raspuns: “Spune-i sa ma sune. Urmatorul rol este al ei.” Dar tot a trebuit sa dau proba. (rade)
I: Ai facut o pregatire speciala, inainte sa o interpretezi pe Gail?
R.D.: Am purtat tocuri inalte mai mult timp, motiv pentru care am un antrenament foarte bun (rade). A fost destul de ciudat sa manevrez o miltraliera Uzi, dar am mai facut trageri pentru alte filme, cum ar fi “Rundown”. De obicei, avem cascadori pentru chestii de genul asta, dar, acum, pentru ca eram foarte aproape de ecran, nu puteam utiliza o arma cu recul fals, asa ca trebuia sa mimez totul, ca un copil care se joaca cu prietenii. Asta era senzatia pe care o aveam, cu ecranul verde in spate si cu doar vreo doua elemente de recuzita. Dar, in aceasta lume imaginara, toti apar alaturi de tine. Trebuie sa-ti faci treaba si sa te distrezi.
I: Ce parere ai despre costum? Este foarte... decoltat.
R.D.: Asta era interesant: lipsea o mare parte din el. (rade) Dar stiam de la bun inceput ca vor respecta benzile desenate ale lui Frank, asa ca nu-si aveau locul discutiile de genul: “N-ar putea sa poarte o pereche de pantaloni ?” A fost amuzant. De-abia asteptam sa-mi pun costumul. Dupa ce te costumezi si iti inveti replicile, totul se intampla de la sine. Este placut sa ai coordonatele trasate cu atata exactitate, abordezi personajul mult mai usor. Mi-am taiat parul pentru rol, mi-am luat un aer tantos si a mers de minune. Mi s-a parut fascinant sa interpretez o astfel de femeie, pe jumatate dezbracata, inconjurata de alte femei, dar sigura pe ea.
I: Asadar, costumul te-a ajutat.
R.D.: Da. Toate femeile de acolo s-au simtit fantastic si ne tachinam intre noi cine arata mai bine. S-au abordat multe look-uri, cred ca nu s-a uitat nici o fantezie, doar era vorba despre o lume a femeilor si din cauza asta ne-a placut sa ne imbracam asa.
I: Ai incetat sa mai mananci cu doua saptamani inainte de filmare?
R.D.: Pe naiba ! Cand eram in Austin si ieseam in oras, comandam un piept mare de vita cu mult sos de gratar. Robert Rodriguez ma privea, sugerandu-mi ca nu este foarte intelept din partea mea, dar eu ii ziceam: “Stai linistit, o sa largesc cureaua putin.” Mi-a placut foarte mult si prelucrarea digitala. Il rugam pe Robert sa ma ajute sa arat bine, sa mai scoata niste centimetri.” (rade)
I: Cum ti s-a parut violenta din film ?Ti s-a parut mai suportabila pentru ca era asa de stilizata?
R.D.: Asa cred. Este interesant insa ca sangele nu pare mai suportabil pentru ca este galben. Totul este foarte extrem. Femeile se duc la razboi pe tocuri inalte. Asta nu are nici o legatura cu realitatea. Violenta este extrema, costumele sunt extreme, dragostea, situatiile, totul este extrem. Este vorba despre divertisment. Nu trebuie sa te uiti la film si sa te intrebi de ce au recurs la atata violenta. Asa este scris in lucrarile lui Frank Miller. Intrebati-l pe el. Asta da, barbat misterios. (rade)
I: Ati discutat despre modul in care sunt portretizate femeile in film?
R.D.: Nu sunt cea mai indicata sa pun astfel de intrebari. Mie imi place sa le vad pe femeile acelea puse in situatii dificile, dar numai atunci cand reusesc sa-si pastreze feminitatea. Unora li se poate parea misogin, dar eu am simtit exact contrariul: m-am simtit eliberata, foarte puternica si mi-a placut sa interpretez o astfel de femeie. Era planificat ca toate fetele sa apara topless. Eu, Jessica Alba, Brittany Murphy am decis sa nu aparem asa si nu a fost nici o problema.
I: Nu ai vrut sa faci asta?
R.D.: Am fost intrebata daca vreau sa apar topless si mi-am dat seama ca nu este foarte important, asa ca am refuzat. Clive Owen trebuia sa apara fara lenjerie intima si nici el n-a vrut. A zis ceva de genul : “Sunt tata, nu vreau sa-mi apara penisul pe Internet.”
I: Cat de mult s-a riscat cu realizarea acestui film?
R.D.: Cu Robert, n-a fost vorba de nici un risc. A dovedit deja cat este de talentat. Mi-am dorit sa lucrez cu el de foarte multa vreme. Prin prezenta lui Frank Miller , mi-am dat seama ca sunt hotarati sa faca o transpunere exacta a benzilor desenate. Le-am spus: “Gata, dati-mi costumul ! Daca facem filmul, intru si eu in joc.” (rade)
I: Cred ca te simteai transformata imediat ce iti puneai costumul.
R.D.: (rade) Ar trebui sa-l incerci si tu. Ai fi uimita sa vezi ce autoritara si plina de viata te-ai simti.
I: Personajul tau este Madama din Sin City, da?
R.D.: Da. Este un amestec de gheisa si de vaduva-neagra. Imi place ca femeile acestea sunt mereu stapane pe situatie. Nu au nevoie de pesti, de gangsteri sau de oricine altcineva sa le conduca, fiindca, o data cu ei, apar si problemele: violurile si bataile. Aceste femei isi poarta singure de grija. Vor asculta de un barbat pana la un anumit punct. Cand nu mai sunt interesate, vor ucide si vor pune mana pe prada. Imi place sa interpretez o persoana atat de puternica.
