RoboCop se întoarce. Din nou, poliţistul-model căzut la datorie capătă corpul automatizat al unui cyborg, şi o face cu concursul - deloc dezinteresat - al Omnicorp Corporation (fosta Omni Consumer din 1987). Într-un viitor apropiat - lumea este globalizată, Statele Unite duc, ca de obicei, războaie în ţări sărace din Orient, iar toate fabricile par să se fi mutat, cu mic cu mare, în China. Roboţii par să fie la un pas de a înlocui oamenii în sarcinile cele mai critice, printre ele, paza şi protecţia.
Însă, cum opinia publică nu poate avea încredere într-un robot-poliţist (are maşina conştiinţă?), inventivul şi diabolicul CEO al Omnicorp, Raymond Sellars (Michael Keaton), găseşte o soluţie minune - o minte de poliţist într-un corp de robot. Totul pentru a stopa crima din Detroit (care este şi în realitate unul din oraşele americane cu cele mai crescute rate ale criminalităţii). Şi atunci când Alex Murphy, unul dintr poliţiştii-model aI oraşului, este rănit aproape fatal într-o explozie, Sellars are materialul perfect pentru creaţia sa - Robocop.
Iar noul Robocop e la înălţime: pe motocicleta sa à la Batman urmăreşte delincvenţi, capturându-i pe unii şi eliminându-i pe alţii.Ce-i drept, şi tehnologia informaţiei a evoluat din 1987 - aşa că Robocop are la dispoziţie o întreagă bază de date cu delincvenţi, toate de la camerele de supraveghere. Şi, totuşi, Alex Murphy încă trăieşte în armura lui Robocop, iar soţia lui, Clara (Abbie Cornish) încă îi atrage privirile (nouă, Abbie Cornish ni s-a părut fără sare şi piper).
În momentul în care se aud paşii grei-metalici ai lui Robocop pe pardoseli, ne-am putea aştepta ca filmul - şi aici vorbim de toate sunetele şi chiar senzaţiile viscerale - să fie din percepţia super-poliţistului cyborg. Totuşi, regizorul (brazilianul José Padilha, Tropa de Elite 1 şi 2) nu a mers chiar atât de departe: scenele privite prin viziera digitală sunt relativ puţine, practic nu reuşim să ne apropiem de acest hibrid, ni se refuză una dintre cele mai interesante experienţe pe care le-am fi putut avea ca spectatori.
Iar cele trei porunci („serve the public trust/protect the innocent/uphold the law), omniprezente în ochii digitali ai lui Robocop din primele filme, par să fi dispărut. Dacă Robocop este reconstituit într-un mod destul de autentic - scena cu corpul eviscerat şi menţinut în viaţă prin sisteme high-tech e destul de tulburătoare, scenele de luptă nu reuşesc să se ridice peste mediocritate, cum este secvenţa în care Robocop confruntă de unul singur o mică armată de traficanţi de droguri, toţi înarmaţi până în dinţi, pe care o învinge fără dificultate în numai câteva secunde. Într-adevăr, confruntarea din punctul culminant va fi mult mai târziu - şi cu un adversar de nebănuit.
Joel Kinnaman era pentru noi - înainte de RoboCop - poliţistul bântuit de către demoni din serialul The Killing, un fost dependent de droguri, lipsit de vlagă, cu semnele nopţilor nedormite întipărite pe faţă. A fost surprinzător să-l vedem în postura lui RoboCop. Pe de o parte, ne-am bucurat, pentru că Joel Kinnaman este un actor talentat. Apoi, ne-am dat seamă că postura lui impozantă (are 1,90) îi serveşte în rolul lui Robocop. În interpretare a fost cât se poate de corect, dar fără nimic surprinzător ori memorabil.
Credem că seria RoboCop merită un reboot, iar acest film poate fi un start relativ onorabil.
Părerea ta
Spune-ţi părereaParca nu mai este el ca in trecut. Deja este prea mult ca ia schimbat costumul in unul negru.
A: Bocancii lui Robocop nu au sireturi! *zgomot de rasete si aplauze*
"Într-un viitor apropiat - lumea este globalizată, Statele Unite duc, ca de obicei, războaie în ţări sărace din Orient, iar toate fabricile par să se fi mutat, cu mic cu mare, în China."
Boring. Asta se intampla de cateva decenii incoace.
Hai sa incercam alftel: "Într-un viitor apropiat - lumea este regionalizata, Romania duce, ca de obicei, războaie în ţări sărace precum SUA, Elvetia si Suedia, iar toate fabricile par să se fi mutat, cu mic cu mare, în Afganistan." Eh?... Nu suna mai interesant?...