Cel mai bun film de pana acum (cel putin dupa parerea Cinemagia), Birdwatchers - La terra degli uomini rossi, are mari sanse la Leul de Aur, iar motivele sunt multiple. Pe langa indiscutabila valoare a filmului (citeste o cronica aici), Birdwatchers se bucura si de niste "avantaje" contextuale, care s-ar putea sa scoata cel de-al treilea lungmetraj al lui Marco Bechis in fata pe 6 septembrie, cand se "distribuie" Leii de Aur.
In primul si in primul rand, Marco Bechis este si nu este italian. Desi festivalul include in fiecare an cel putin trei filme italiene in competitie, acestea castiga extrem de rar. Italia a castigat ultima oara in 1998, cu Asa radeam/Cosi ridevano al lui Gianni Amelio, prin urmare probabil a venit timpul ca Leul de Aur sa ramana acasa, dupa ce in ultimii doi ani a plecat in Asia. Statutul de italian pe jumatate al lui Bechis este cu totul si cu totul in favoarea regizorului, caci Venetia ezita mult inainte de a-i da trofeul cel mare unui cineast din peninsula. Cu mama din Chile si crescut in Brazilia, Bechis ar putea fi combinatia perfecta pentru juriul condus de Wim Wenders.
In al doilea rand, subiectul politic. Retrocedarea pamanturilor populatiei Guarani este un subiect la ordinea zilei in Brazilia, iar actorii filmului, care provin dintr-un trib Guarani, au starnit emotia jurnalistilor din festival cu un apel la integrare si buna intelegere. "Va purtam hainele, mancam ca voi, dar de ce? Pentru ca pamantul nostru si padurile pline de copaci nu mai sunt acolo", a declarat, cu ochii in lacrimi, Eliane Juca da Silva, una din actritele din film. "Nu vrem decat o bucata de pamant pe care sa ne putem planta legumele si sa vanam", a mai spus da Silva cu ajutorul unui interpret. Chiar daca Venetia, spre deosebire de Berlin, nu favorizeaza filmele cu subiect politic, este imposibil ca juriul lui Wenders sa nu aprecieze modul extrem de subtil in care Bechis expune problema indienilor Guarani: cu ajutorul unor povesti personale, fara ca pozitia politica a regizorului sa devina vreodata evidenta.
In al treilea rand, actorii neprofesionisti. Marco Bechis a fost cat se poate de constient ca nu va putea folosi in filmul sau actori profesionisti. Dupa ce a stat de vorba cu 800 de indieni Guarani, echipa regizorului a ales sase sau sapte pentru rolurile principale si inca alte cateva zeci pentru roluri de figuratie. Numarul total de indieni care apar in film se ridica la aproape 230, iar efectul, acela de film pe jumatate de fictiune, dar pe jumatate de documentar, este extrem de puternic si convingator.
In ultimul rand, coincidenta temporala. Cei doi Lei de Aur castigati de Italia in ultimii 40 de ani au fost luati in 1998 (Cosi ridevano) si 1988 (La leggenda del santo bevitore/Legenda sfantului betiv, al lui Ermanno Olmi). Cum astfel de coincidente dau intotdeauna bine, n-ar fi exclus ca Birdwatchers sa continue seria de "o data la zece ani". O coincidenta in plus? Anul acesta Ermanno Olmi primeste un Leu de Aur pentru intreaga cariera.
