Anul trecut castiga premiul NHK la Sundance, iar in februarie premiul FIPRESCI la Berlin. Fernando Eimbcke, devenit celebru in toata lumea cu al sau Temporada de patos (adica Sezonul Ratelor), isi foloseste unul dintre actorii principali de-atunci pentru aceasta dramedie de buzunar (sau de strada), despre un adolescent de 16 ani (Diego Catano) si problemele sale. Aparent, cea mai mare problema este masina infipta intr-un stalp, ceea ce-l face pe Juan sa caute minute in sir un depanator, sa gaseasca mai multi si sa NU reactioneze in fata modului lor extrem de special de a-i rezolva problema.
Cel mai interesant este David, un pustan atat de pasionat de Bruce Lee si calugarii shaolin, incat isi executa caraghioasele antrenamente in mijlocul strazii. Degajarea lui David si nepasarea entuziasta (daca se poate spune asa) cu care-si incurajeaza noul prieten ("las'ca o rezolvam noi si pe asta") nu-i provoaca nicio reactie lui Juan, a carui problema, aflam apoi, este cu totul alta: tatal i-a murit in urma cu cateva zile, iar masina din stalp capata statutul incert al unei evadari sau, cine stie, al unei incercari de sinucidere? Pornind cu masina pe autostrada, Juan incearca sa-si spele mintile de durere si sa uite ca mama sa sta inchisa tot timpul in baie, iar fratele sau mai mic, Joaquin, incearca sa-si "invie" tatal lipindu-i fotografii intr-un album.
Film extrem de lent si contemplativ, Lake Tahoe (simbol al departelui si-al vindecarii, dar si-al unei familii reintregite de prezenta tatalui) este energizat de aparitii scurte, dar extrem de amuzante, ale persoanelor pe care le intalneste Juan, de la depanatorul intre doua varste caruia ii pierde cainele, pana la mama prietenului sau cel mai bun, care-l intreaba insistent daca se simte bine.
