Intr-o lume in care Budapesta si Bucurestiul sunt prea adesea confundate, Katalin Varga, singurul film "romanesc" din competitia Berlinalei, nu face lucrurile deloc mai clare. Vorbit aproape exclusiv in maghiara, acest debut in lungmetraj al britanicului Peter Strickland are mari sanse sa provoace agitatie in Romania, in punctul culminant al filmului un roman ucigand un personaj maghiar. La conferinta de dupa vizionare, Peter Strickland a declarat ca a ales Transilvania doar pentru frumusetea locatiilor si ca ar fi realizat aceeasi poveste despre razbunare in Anglia, daca peisajul din tara natala i-ar fi permis-o. Chiar daca Strickland apeleaza la natura pentru a-si transforma subiectul intr-unul universal, neconectat la un anumit timp sau un anumit spatiu, Katalin Varga ramane cu toate acestea un film romanesc, sprijinit de CNC si filmat in Romania cu actori romani de nationalitate maghiara, astfel incat decizia regizorului de a include acea crima pare cel putin riscata in context.
Primit cu raceala la vizionarea de presa, aplauzele fiind cel mult politicoase, debutul lui Strickland o are ca protagonista pe Katalin (Hilda Peter, actrita a teatrului din Cluj), o femeie izgonita de sotul sau cand acesta afla ca Orban, copilul lor, nu este fiul lui, ci de fapt fructul unui viol. Katalin porneste in cautarea violatorului, pe care-l descopera casatorit si fericit alaturi de sotia sa, complet nestiutoare de fapta savarsita cu 11 ani in urma.
Inceput de Strickland in 2004, pregatirile si filmarile propriu-zise au avut loc pana in 2008, cand productia a intrat intr-un impas din lipsa de fonduri. Libra Film a preluat proiectul si a devenit principalul producator al filmului, pentru ca postproductia a fost mult mai costisitoare decat filmarile propriu-zise. In timpul conferintei de presa, Strickland a admis ca subiectul ar putea sa deranjeze, argumentele sale fiind "asa e viata" si "nu exista dreptate in natura, ci doar sex si moarte".
Deloc lipsit de potential, Katalin Varga are toate sansele sa castige un premiu la Berlin, avand in vedere competitia slaba de anul acesta. Zecile de mii de euro cheltuite la filmari par o cifra incredibila, avand in vedere cat de bine arata acest road movie in caruta pe ecranul cel mare din Berlinale Palast. Muzica inspirata, actorii convingatori (Hilda Peter debuteaza cu aceasta ocazie in film) sunt alte atuuri ale lui Katalin Varga, care nu duce lipsa, totusi, de mari defecte, indiferenta la contextul politic romano-maghiar din Transilvania fiind doar conjuncturala. Acest basm-vendetta ar fi fost mult mai convingator daca Strickland nu si-ar fi tinut atat de dur in frau actorii, care-ti lasa impresia ca au filmat o dubla cu incarcatura emotionala necesara, apoi s-au calmat si s-au spalat pe fata, dupa care au mai tras una racoriti. In ochii lui Katalin Varga, aceasta Medeea care nu ezita la un moment dat sa se foloseasca de propriul copil ca de o arma, nu citesti niciodata dorinta de razbunare si nu poti intui resorturile care-o mana pe femeie in aceasta calatorie a la Baltagul. "Ingerul razbunator", dupa cum este supranumita Katalin in caietul de presa al filmului, pleaca la ucis cu indiferenta zglobie a gospodinei duse pana in gradina, dupa rosii pentru salata.
Strickland este indiferent si la motivatiile altor personaje. La inceputul filmului, un taran este trezit din pat in toiul noptii de un grup de barbati porniti pe urmele lui Katalin. Taranul nu recunoaste ca ar fi gazduit-o pe femeie si pentru o clipa crezi ca pista urmaritorilor a fost falsa. Dar unul dintre acestia (singurii care vorbesc in romaneste, de altfel) da peste camasa fiului lui Katalin, iar taranul primeste o bataie sora cu moartea. Nici macar o secunda nu ti se explica de ce ar fi trecut taranul sub tacere faptul ca femeia si copilul se aflau sub acoperisul lui, dar acesta este doar unul dintre "de ce"-urile la care Katalin Varga uita sa raspunda.
Trecand peste aceste defecte, filmul reuseste sa creeze tensiune fara a recurge la sange si violenta, fapt pentru care Peter Strickland nu poate fi decat laudat. Asemanator cu The Reader sub aspectul deraierilor surprinzatoare ale personajelor, Strickland uimeste cu evolutia lui Katalin, a lui Antol, violatorul, sau a ucigasului din final, folosind un fel de principiu al vaselor comunicante invers, intr-o incercare de a demonstra ca suma totala a vinei personajelor este aceeasi la inceputul si sfarsitul filmului, desi villain-ul se schimba pe parcurs. Pe rand victime si raufacatori, personajele alearga haotic spre razbunare si/sau redemptiune, intr-o calatorie deloc lipsita de victime colaterale.
