Cand Marco Mueller, directorul festivalul de film de la Venetia, spunea ca aceasta editie va fi una de "tranzitie", mai toata lumea a interpretat cuvantul in contextul celor trei ani de care festivalul are nevoie pentru a construi noul Palazzo del Cinema, un mastodont in valoare de peste 100 milioane de euro. Cu totii anii in care "tranzitia" unea sub aceeasi palarie cam toate problemele noastre sociopolitice, romanii probabil ar fi intuit mai bine sensul cuvantului folosit de Muller. Jurnalistii italieni si straini (si mai degraba cei italieni) aproape ca nu se mai opresc din a critica aceasta editie a festivalului. Selectia surprinzator de neinteresanta este primita cu huiduieli (la Venetia "boo"-ul simpatic din Monsters, Inc., de exemplu, inseamna ca filmul vizionat este de neprivit), iar discutiile dintre jurnalisti se invart in jurul subiectului "vreau si eu sa vad macar un film bun anul acesta".
Chiar daca lucrurile nu stau chiar asa rau cum ar lasa sa se inteleaga jurnalistii cei mai blazati, aceasta editie e categoric sub cea anterioara, salvata de titluri precum Lust, Caution sau filmul anului 2007, La graine et le mulet/Cuscus cu chefal. Nemultumirea criticilor se observa si in noul top al filmelor din competitie: inocentul Ponyo pe stanca de langa mare, ultima animatie a japonezului Hayao Miyazaki a urcat pe primul loc in top, desi faptul ca povestea pestoaicei Ponyo este un film pentru copii. "Daca Ponyo castiga Leul de Aur", citeam ieri in revista festivalului, Ciak!, "ar fi o surpriza, dar nu una foarte mare".
O alta nemultumire a jurnalistilor: in afara de conferintele de presa pe banda rulanta (una la o jumatate de ora), vedetele invitate nu dau interviuri. Brad Pitt si George Clooney au plecat de pe Lido fara sa stea de vorba, in afara conferintei, cu vreun jurnalist. Hayao Miyazaki, probabil cel mai iubit cineast in acest moment in laguna, a avut si el o lista de interviuri extrem de scurta: pagina a fost goala. Darren Aronofsky, despre al carui The Wrestler/Luptatorul se spune ca i-ar putea aduce un premiu de interpretare lui Mickey Rourke, va da doar o conferinta de presa, dupa care va zbura la festivalul de la Toronto, unde cu siguranta va fi mai generos cu jurnalistii. De fapt, mai toate filmele importante de la Venetia sunt incluse si in competitia de la Toronto, care are mai toate sansele sa fie mai atractiva pentru jurnalistii din lumea intreaga. Aici, acestia sunt tot mai momiti de frumusetile din San Marco sau Canareggio, caci pe Lido salile de cinema sunt tot mai goale si tot mai multi jurnalisti pleaca la jumatatea filmului.
Cu mai mult de jumatate din competitie deja bifata, putine sunt titlurile care par capabile sa echilibreze valoarea acestei editii. Oare vom avea parte de un Cuscus cu chefal si anul acesta?
Foto: Marco Mueller, directorul festivalului, pe o croazeta cam pustie...
