În ordinea dispariţiei (titlul original: Kraftidioten; titlul în engleză: In Order of Disappearance), thriller & comedie neagră scandinavă în regia lui Hans Petter Moland, cu Stellan Skarsgård şi Bruno Ganz, va avea premiera pe 18 iulie, distribuit în România de Independența Film. Este povestea unui om obişnuit, şoferul unei autoutilitare pentru deszăpezire, care ajunge peste noapte un erou justiţiar necunoscut, un adevărat coşmar pentru bandele de mafioţi, traficanţi de droguri, care operează în zonă. In Order of Disappearance/Kraftidioten a făcut parte din Competiţia oficială a Festivalului Internațional de film de la Berlin 2014 (6 - 16 februarie).
„Imediat ce acţiunea demarează, filmul câştigă viteză şi încredere în sine, cu scene de un comic vizual, cu violenţă şi cu umor sec, cu un plug pentru zăpadă care capătă o semnificaţie simbolică. Este un fel de amestec norvegian de Fargo, Taken şi Şapte psihopaţi şi-un câine”, scrie publicaţia IndieWire.
Filmul evoluează repede către scene întunecate şi comice. La aeroport, tânărul Ingvar, despre care vom descoperi rapid că este fiul lui Nils (Stellan Skarsgård), este ameninţat cu arma şi băgat într-o maşină pe bancheta căreia se află deja un coleg bătut măr. Moartea lui Ingvar, după o supradoză şi după o afacere cu droguri pentru care nu era vinovat, îl împinge pe Nils să caute răzbunare. De-a lungul acestui drum al răzbunării îşi pierde soţia (care lasă în urmă o foaie albă de hârtie, împăturită şi băgată în plic, pe post de notă de adio), şi nu doar soţia; însă reuşeşte să capete o motivaţie, devenind din omul cinstit şi muncitor un asasin ce va răpune, pe rând, o întreagă serie de băieţi răi, şi nu la modul cel mai elegant: pe zăpada curăţată de plugul condus de el va curge sânge.
Încet-încet ajunge către adversarul din fruntea ierarhiei, „Contele” (Pal Sverre Hagan din Kon Tiki), alături de o altă bandă rivală, o familie de sârbi. Cu fiecare moarte apare un titlu ca un fel de carton de final, anunţând decesul personajelor, alături de un simbol grafic care îi înfăţişează religia, şi aceste cartoane dintre secvenţe ajung să apară tot mai repede până când una trebuie să aibă loc pentru zece nume....
Însă nu doar această structură este sursa de comic din film, ci micile detalii: de pildă Nils aflat în pragul sinuciderii descoperă că i s-au lipit buzele de ţeava puştii, sau „Contele” care duce o tavă de pahare cu cafea la o sesiune de tortură, sau unul dintre acoliţii acestuia care ţine un discurs a la Tarantino despre cauzele pentru care un sistem social eficient există doar în ţările cu climă rece.
„Ai auzit vreodată de sindromul Stockholm?”, întreabă la un moment dat băiatul Contelui, pe măsură ce încape în îmbrăţişarea, oarecum paternă, a răpitorului său...
În concluzie, In Order of Disappearance este o comedie neagră pură şi dură, nu atât de orientată pe latura macabră încât să uite de latura comică. „Este un film tăios şi amar pentru amatorii genului”, scrie IndieWire.
