Ghid pentru „Grand Budapest Hotel”

Filmul The Grand Bdapest Hotel prezintă aventurile lui Gustave H, un legendar administrator al unui hotel celebru din Europa în timpul celor două războaie, şi ale lui Zero Moustafa, hamalul care devine cel mai bun prieten al său. Povestea are ca subiect furtul şi recuperarea unei picturi renascentiste nepreţuite, bătălia pentru o avere de familie enormă şi înfiriparea unei poveşti de dragoste– toate în contextul unui continent care suferă schimbări bruşte şi dramatice.

The Grand Bdapest Hotel: un film în continuă mişcare, cinetic şi comic, eterna povestea a prieteniei, onoarei şi promisiunilor îndeplinite. Regizorul Wes Anderson spune că cel de-al optulea film al său are la bază un amestec de inspiraţii, inclusiv comediile anilor ’30 şi poveştile şi memoriile scriitorului vienez Stefan Zweig.

„Ideea mi-a venit alături de prietenul meu Hugo”, îşi aminteşte Anderson despre începuturile scenariului. „Discutam de ani de zile despre un personaj inspirat dintr-un prieten comun, o persoană excepţională, carismatică, cu un mod unic şi minunat de a vorbi şi o perspectivă specială asupra vieţii. Un om cum nu mai întâlneşti pe lumea aceasta. Apoi, separat, m-am gândit să fac un film european – inspirat de Stefan Zweig, un scriitor de care m-am îndrăgostit în ultimii ani.

Am mai citit şi alte lucruri care aparent nu au legătură cu filmul, precum cartea Hannei Arendt ‘Eichmann in Jerusalem,’ care nu are nicio legătură cu subiectul, însă conţine o analiză fascinantă a modului în care fiecare ţară din Europa le-a răspuns naziştilor, şi cum s-a dezorganizat totul, dar şi ‘Suite Française’ de Irène Némirovsky. Cu aceste lucruri am început, şi le-am combinat cu ideea pe care am avut-o, împreună cu Hugo, despre prietenul nostru comun. Cam asta este istoria acestui film.”

Povestea lui Anderson se desfăşoară într-un oraş de relaxare fictiv din ţara muntoasă imaginară Zubrowka, pentru care nu numai că s-a creat o estetică vizuală completă, ci şi atmosfera istoriei secolului XX în Europa de Est, pe care fasciştii au încercat să o ocupe în anii ’30, iar comuniştii după aceea – dar şi o componentă mai distantă din „belle epoque”.

„Fiecare film al lui Wes este o întreagă lume, aşa că trebuie să-i creăm universul”, spune producătorul Jeremy Dawson, care a lucrat cu Anderson la Aventuri sub clar de lună, Fantastic Mr. Fox şi Un tren numit Darjeeling. „Aici, a creat o parte complet fictivă a Europei de Est, denumită Republica Zubrowka, iar în Zubrowka se află unul dintre acele mari oraşe de relaxare care au apărut la intrarea în noul secol. Povestea a avut la bază interesul său pentru acea perioadă, acea istorie, acea lume; şi un anumit tip de personaj care este Monsieur Gustave, administratorul acestui hotel. Ideea personajului şi această lume s-au îmbinat, iar Wes a creat acest scenariu minunat. Apoi, scenariul şi regia s-au îmbinat, creând ceva diferit chiar şi decât ceea ce era scris”.

Cetăţenii din Zubrowka

M. Gustave H.  

Anderson a scris rolul lui Monsieur Gustave H, administratorul mofturos care este personajul principal, cu gândul la un singur actor: Ralph Fiennes, nominalizat de două ori la premiile Oscar pentru Lista lui Schindler şi Pacientul englez. „Ideea că Ralph urma să joace acest personaj l-a îmbogăţit”, spune Dawson. „Pur şi simplu dispare în acel personaj până ce-ţi vine să spui, ‘acesta chiar este Monsieur Gustave”.   

Fiennes a intrat complet în contradicţiile multiple ale personajului. „Gustave este nesigur, înfumurat şi sărac, aşa cum prevede scenariul, dar este şi foarte mofturos, cu un puternic simţ al principiilor înrădăcinate când vine vorba despre grija pentru oameni”, observă actorul.   

I-a plăcut în special relaţia paternală dintre Gustave şi tânărul Zero, pe care îl alege ca potenţial protejat în bătălia fără sfârșit împotriva brutalităţii din lume. „Pentru Gustave, Zero este inocent, necunoscător al lumii şi care trebuie educat. Dar în final devin camarazi de acelaşi rang”, remarcă Fiennes.   

Fiennes a fost inspirat de prima sa colaborare cu Anderson, care, remarcă acesta, are un mod unic de a privi lumea. „În The Grand Budapest Hotel, Wes a creat o comedie cu deghizări, urmăriri şi evadări, dar care păstrează o notă de amărăciune, care este amprenta sa”, remarcă acesta. „Filmele sale au întotdeauna o notă idiosincratică care păstrează teme şi emoţii puternice. Este o combinaţie neobişnuită pe care nu o poate repeta nimeni altcineva pentru că vine din interiorul lui Wes, din simţul său personal al umorului şi modul în care percepe lumea”.

Acesta continuă: „Wes este foarte riguros cu actori săi, într-un mod pozitiv. Întotdeauna rafinează un anumit moment până ce simte că e corect, că are gingăşia corectă. Apreciază foarte mult viteza de realizare, întrucât acest tip de material necesită vioiciune. Şi-a creat, de fapt, un timp şi o lume ale sale unde oamenii sunt mai curajoşi, au principii şi se distrează mai mult”.   

Sub masca mofturoasă de suprafaţă a lui Gustave se află un nucleu de emoţie, devotament, sentimentalism şi afecţiune care oferă mult centrului emoţional al poveştii. Edward Norton, personajul care îl urmăreşte pe Gustave, remarcă: „Gustave se află printre cele mai mari personaje create de Wes, şi nimeni nu ar fi putut să-l joace mai bine decât Ralph. Gustave este contradictoriu – are o viziune  foarte arogantă despre valorile corecte şi, în acelaşi timp, este incredibil de loial. E ca un licăr într-o lume veche înainte ca aceasta să dispară”.

Zero Moustafa

La începutul filmului The Grand Bdapest Hotel, Tânărul Scriitor discută cu enigmaticul Mr. Moustafa, proprietarul hotelului, care povesteşte cum s-a ridicat din rândul tinerilor hamali, devenind proprietarul hotelului Grand Budapest.   

În rolul tânărului Zero Moustafa, în perioada în care acesta a ajuns la hotel, joacă începătorul Tony Revolori. Întrucât Zero trebuia să provină dintr-o ţară fictivă din Orientul Mijlociu, Anderson iniţial a căutat actori în Liban şi Israel, dar şi în Africa de Nord şi în diverse comunităţi de imigranţi din Europa – dar l-a găsit apoi pe Revolori, care are origini guatemaleze, în timpul audiţiilor din Los Angeles. În momentul în care l-a întâlnit, Anderson a recunoscut seriozitatea care îl caracterizează pe Zero. Iar când i l-a prezentat pe Revolori lui Fiennes, chimia comediei s-a produs imediat.    

Familia Desgoffes und Taxis

Acţiunea principală a poveştii începe cu decesul brusc şi misterios al contesei matroane de 84 de ani, Madame Céline Villeneuve Desgoffe und Taxis, a.k.a. Madame D.

Rolul Madame D. este jucat de Tilda Swinton, câştigătoare a unui premiu Oscar pentru rolul său din Michael Clayton. Pentru acest rol, Swinton a petrecut câte cinci ore în fiecare dimineaţă la machiaj şi coafură, pentru a o întruchipa pe văduva de 84 de ani. Anderson remarcă, „Pe Tilda puteam să o îmbătrânim, şi cred că i-a plăcut, aşa că a creat ceva  special. Simt că a înţeles cum să joace o persoană de asemenea vârstă”.

Agatha (Saoirse Ronan)

Cea mai bună şi cea mai celebră brutărie din Zubrowka este Mendl’s – iar acolo, printre făcăleţe şi foietaje, Zero o întâlneşte pe Agatha, o tânără ucenică cu un semn din naştere pe faţă, care face cele mai bune produse de patiserie din oraş, „Courtesan au chocolat”. În acest rol, Anderson a distribuit-o pe actriţa irlandeză Saoirse Ronan, care a fost nominalizată la premiile Oscar la vârsta de 13 ani pentru rolul său surprinzător din Remuşcarea, adaptarea lui Joe Wright.  

Poliţia şi hoţii

Pe măsură ce lucrurile iau o turnură nefericită pentru Gustave şi Zero, aceştia ajung să fie urmăriţi de Căpitanul Poliţiei Militare din Lutz: Albert Henckels, jucat de Edward Norton, care a mai lucrat cu Anderson la Aventuri sub clar de lună. „Henckels îl urmăreşte pe Gustave ca pe un fugar,” explică Norton. „Însă, în acelaşi timp, ştie în interiorul lui că ceva nu e bine, şi chiar îi place de acest om, aşa că eu îl numesc un urmăritor dezinteresat. El este legea, dar simte că ceva nu miroase a bine”.   

Societatea Cheilor Încrucişate

Ieşit din închisoare şi din nou pe fugă, Gustave îşi dă seama că are o singură speranţă: Societatea Cheilor Încrucişate, un ordin fraternal clandestin al administratorilor de hoteluri care lucrează în cele mai bune hoteluri din lume. Într-una dintre cele mai bine coregrafiate scene, Bill Murray, Bob Balaban, Fisher Stevens, Waris Ahluwalia şi Wally Wolodarsky intră în rolurile administratorilor de hotel care sar în ajutorul lui Gustave. 

Murray, care a jucat în toate filmele lui Anderson, cu excepţia primului, a văzut cum regizorul îşi extinde viziunea. „Simt că am crescut împreună”, spune Murray. „El rămâne un copil pentru mine, dar are din ce în ce mai multă experienţă, scrie şi filmează tot mai ambiţios, şi este mult mai distractiv”.   

La rândul său, Balaban a admirat nostalgia filmului după un soi de epocă de aur a ospitalităţii şi călătoriilor. „Unul dintre punctele forte ale acestui film este faptul că revizitează o epocă romantică şi somptuoasă”, adaugă acesta. „A fost o vreme când hotelul era un loc unde te puteai adăposti de lume, unde te întâlneai cu oameni noi şi aveai parte de intrigi şi erai bine îngrijit. Iar când unul dintre noi are dificultăţi, noi, administratorii de hoteluri, luăm parte la un joc de-a şoarecele şi pisica, uniţi într-un fel de grup de putere al administratorilor de hoteluri”.

Din echipa de creaţie fac parte Wes Anderson, Scott Rudin, Steven Rales şi Jeremy Dawson, producătorii executivi Molly Cooper, Charlie Woebcken, Christoph Fisser şi Henning Molfenter, co-producătorul Jane Frazer, directorul de imagine Robert Yeoman, A.S.C., scenograful Adam Stockhausen, editorul Barney Pilling, directorul muzical Randall Poster, muzica originală a lui Alexandre Desplat, producătorul asociat Octavia Peissel şi co-producătorul Scott Rudin Productions Eli Bush.