Mark Zuckerberg s-a transformat peste noapte într-un antreprenor de web vizionar şi director executiv, dintr-un hacker anarhist. Povestea începe în februarie 2004, când viaţa de zi cu zi a fost modificată de lansarea site-ului numit atunci "thefacebook.com", la Harvard University, un site programat de Zuckerberg, care la acea dată avea doar 19 ani.
În prima lună, mai mult de jumătate din studenţii Harvard-ului se înregistraseră ca utilizatori, iar până în decembrie 2005, site-ul avea 5,5 milioane de utilizatori, care-şi postau cele mai intime detalii despre viaţa lor – de la cântecele favorite şi până la partenerii cu care se întâlneau – ca să le vadă toată lumea.
Pe măsură ce se extindea mai întâi în şcoli şi apoi la restul lumii, Facebook devenea proprietatea digitală comună a întregului glob – o modalitate extrem de amplă de interconectare şi de stabilire a unor relaţii sociale între peste 500 milioane utilizatori (dacă Facebook ar fi un stat, el ar fi acum de 1,5 ori mai numeros decât Statele Unite, devenind cea de-a treia ţară din lume, ca populaţie.) În doar şase ani, Facebook a devenit o forţă culturală independentă – un nou mecanism de a te împrieteni cu oamenii, într-o lume care astăzi este din ce în ce mai izolată, punându-şi amprenta pe o generaţie care a întors pe dos toate perceptele şi definiţiile confidenţialităţii şi ale vieţii private.
Facebook a contribuit la construirea unei lumi mai curajoase, în care viaţa este on-line, toată lumea ştie cu ce se ocupă ceilalţi, în care oamenii îşi construiesc identităţile pentru public, sau pe care mulţi îl folosesc pentru a-şi înregistra toate evenimentele vieţii lor. Ca şi alte revoluţii tehnologice dinaintea Facebook, acest fenomen a fost atât lăudat cât şi demonizat din cauza impactului său uriaş – dar consecinţele sale globale nu pot fi pe de-a întregul estimate nici măcar de către analiştii sociali cei mai iscusiţi, pentru că e încă devreme să se pronunţe.
Dezvoltându-se într-un ritm ameţitor, compania nu are un potenţial financiar publicat oficial, dar anumite voci au plasat-o recent la peste 25 miliarde dolari, în timp ce unele estimări provenind de pe Wall Street apreciază valoarea ei la sume mult mai mari. Dar chiar în timp ce activitatea ei căpăta amploare, compania a început să fie măcinată de procese, iar fondatorii ei de conflicte – iar începuturile Facebook au devenit o serie nesfârşită de bătălii pentru drepturi de autor şi recunoaştere legală.
Un grup de foşti colegi de clasă ai lui Zuckerberg, de la Harvard, între care şi fraţii Winklevoss, au susţinut că acesta le-ar fi furat ideea de creare a unei reţele de socializare; în timp ce fostul partener de afaceri al lui Zuckerberg şi co-fondator al Facebook, Eduardo Saverin, a pretins că a fost îndepărtat din companie de către Zuckerberg, după ce i-a finanţat deschiderea firmei şi primele extinderi.
Părerea ta
Spune-ţi părerea