Bazat pe evenimente reale, acţiunea are ca punct de pornire atacului revoluţionarilor iranieni asupra ambasadei SUA de la Teheran, atac soldat cu luare de ostatici, filmul concentrându-se pe rolul mai puţin cunoscut pe care l-au jucat CIA şi Hollywood, informaţii declasificate la mulţi ani după eveniment.
Pe 4 noiembrie 1979, când revoluţia iraniană atingea punctul său critic, revoluţionarii atacă ambasada americană din Teheran, luând 52 de americani ostatici. În mijlocul acestui haos, şase americani reuşesc să scape şi să se ascundă în casa ambasadorului canadian, Ken Taylor. Realizând că este doar e chestiune de timp până cei şase vor fi găsiţi şi cel mai probabil ucişi, atât guvernul american, cât şi cel canadian, roagă CIA să intervină. Agenţia apelează la specialistul de top în recuperări, Tony Mendez, cerându-i să vină cu un plan ca să îi scoată în siguranţă pe cei şase din ţară.
Mendez se gândeşte că cei şase ar putea să se dea drept o echipă de filmare în căutare de noi locaţii pentru că ştia de la prietenul său John Chambers, make-up artist, că cei din această branşă călătoresc mult, în tot felul de destinaţii neobişnuite. Era o idee care stătea în picioare şi la care nimeni nu s-ar fi gândit pe post de acoperire, tocmai pentru că era foarte riscantă.
Părerea ta
Spune-ţi părerea