Festivalul naţional de teatru începe pe 31 octombrie şi, timp de nouă zile, pune la dispoziţia amatorilor de teatru din Bucureşti un adevărat maraton teatral, întrerupt în fiecare seară de... "ieşiri" cinematografice. Ediţia a 18-a a festivalului va oferi câteva evenimente conexe, printre care şi o serie de documentare despre teatru şi vedetele acestuia. Gazdă va fi cinematograful Elvira Popescu, iar ora de începere a filmelor va fi ora 22.
În prima zi a festivalului vine seara cu Pina Bausch. Vor putea fi văzute două scurtmetraje documentare, Coffee with Pina şi În căutarea dansului - Celălalt teatru al Pinei Bausch, regizate de Lee Yanor, respectiv Patricia Corboud.
Pe 1 noiembrie urmează Dyonisus in 69, un proiect produs, regizat, filmat şi editat de Brian de Palma, Robert Fiore şi Bruce Rubin. Dyonisus in 69 documentează un spectacol-reper al teatrului experimental de la sfârşitul anilor 60 - versiunea politizată şi eroticizată dată de Richard Schechner Bacantelor lui Euripide. Combinând înregistrarea a două spectacole jucate în celebrul Performing Garage din New York, filmul în alb-negru e proiectat pe un ecran splitat, fiind o introducere la filmele de lungmetraj făcute mai târziu de regizor.
Tooth of Crime vine pe 2 noiembrie. Este vorba de înregistrarea spectacolului semnat de Richard Schechner la Performing Garage, 1973. Spectacolul a fost anunţat presei drept un "work in progress". Pentru Schechner, repetiţiile au pus bazele îmbinării performance-ului cu teatrul.
Pe 3 noiembrie se proiectează Ai văzut luna?/Have You Seen the Moon, un film documentar produs de Willke Film. Un mare actor de teatru Kabuki a spus cândva: "Pot să te învăţ tipul de gest care indică 'privirea spre lună'. Pot să te învăţ toată mişcarea, până la vârful degetului îndreptat spre cer. Calea dintre vârful degetului şi lună este propria ta responsabilitate." "Când joc", spune Yoshi Oida, "nu mă interesează dacă gestul meu este frumos. Pentru mine singura întrebare este: A văzut publicul luna?" Discipol al maestrului de teatru Noh (Kyogen), Okura, iar ulterior colaborator timp de peste 30 de ani al lui Peter Brook, Yoshi Oida este un exemplu unic şi fascinant de reunire a tehnicilor teatrului oriental cu cele ale teatrului occidental, ambele la cote maxime de măiestrie.
Pe 4 noiembrie este seara documentarelor Jerzy Grotowski. Publicul va putea urmări Jerzy Grotowski. Încercare de portret, de Maria Zmarz-Koczanowicz, şi The body speaks, un documentar de 30 de minute realizat de CBS în 1975.
Pe 5 noiembrie vine Un prooroc în teatru, în regia lui Jerzy Kalina. Krystian Lupa este considerat în acest moment "patriarhul teatrului polonez", din "mantaua" căruia au ieşit toate noile voci ale teatrului polonez contemporan. În aprilie 2009 el a primit la Wroclaw Premiul Europa pentru teatru. Cu această ocazie a prezentat cel mai nou spectacol al său, Factory 2, dedicat personalităţii lui Andy Warhol, spectacol în care îşi schimbă radical şi surprinzător mijloacele, demonstrând că un artist se poate reinventa la orice vârstă.
6 noiembrie. Les Ephemeres, în regia Arianei Mouchkine. Este vorba de înregistrarea spectacolului omonim produs în 2007 de Theatre du Soleil, iar proiecţia va fi prezentat de Delphine Cottu, actriţă Theatre du Soleil. Regizoarea Ariane Mnouchkine a fost dintotdeauna interesată în spectacolele sale de raporturile omului cu istoria, dar în Les éphémères ea găseşte forma perfectă de a exprima simbolic acest raport, încapsulându-l în momente precise, întâmplări fără relevanţă la scara istoriei, dar care s-au născut la interferenţa istoriei cu micul destin uman. Pe un ton plin de căldură şi de înţelegere, ea omagiază suferinţa anonimă, efemeritatea unor vieţi neştiute, consumate în culisele unui secol care a provocat o suferinţă ce ne marchează şi azi.
Cele două călătorii ale lui Jacques Lecoq va fi prezentat pe 7 noiembrie. Filmul documentar îl prezintă pe Jacques Lecoq, întemeietorul uneia dintre cele mai importante şcoli de teatru din lume şi maestru incontestabil al teatrului fizic. Întregul potenţial al comunicării corporale este esenţializat în pedagogia teatrală a acestuia. Fie că e corporală sau vocală, mişcarea poate să exprime şi să exteriorizeze întreaga complexitate a sentimentelor umane. Călătoriile întreprinse, atât prin această carte cât şi prin vizionarea documentarului, ne conduc "spre cele mai înalte reliefuri ale teatrului: spre o înţelepciune a Corpului poetic."
De la teatru la cinema va închide seria Filme, noapte, teatru = FNT, pe 8 noiembrie. Este vorba de un documentar despre realizarea filmului spectacolului Toboşarii pe dig, spectacol dedicat lui Jacques Lecoq. Graţie întâlnirii cu Ariane Mnouchkine pe care acest documentar o prilejuieşte, putem pătrunde în practica artistică a Théâtre du Soleil în care prevalează actorul şi imaginaţia sa, munca asupra corpului şi gestului, sursele orientale ale teatrului. O întâlnire sub semnul exigenţei şi perfecţionismului graţie cărora atât Ariane Mnouchkine cât şi teatrul pe care l-a fondat, Théâtre du Soleil, au o poziţie centrală în practicile teatrale contemporane.
