Cinemagia a văzut Căpitanul America: Război civil la o proiecţie în avanpremieră şi-ţi poate spune la ce să te aştepţi de la super-blockbusterul Marvel. Pentru Universul Cinematografic Marvel, filmul este o rampă de lansare a următoarelor producţii, în timp ce pentru români filmul vine cu o surpriză care nu poate decât să bucure.
Nu vrem să dăm spoilere, prin urmare spunem doar că Sebastian Stan, căruia îi luam un concis interviu la premiera Căpitanul America: Războinicul iernii, are şansa une reapropieri de ţara sa de baştină. Caracteristicile acestei apropieri au toate şansele să-i încânte pe spectatorii din România, prin urmare sugestia noastră este să te asiguri cât mai din timp că ai bilete la primele proiecţii ale filmului în ţară! Nu de alta, dar dacă alţi prieteni ţi-o iau înainte, sunt prea puţine şanse să se abţină de la a-ţi strica surpriza...
Dacă celui de-al treilea film Căpitanul America i se poate reproşa că nu îşi asumă foarte mari riscuri, este mult mai important modul cum continuă povestea Răzbunătorilor şi cum prezintă personaje noi. Etichetat drept The Avengers 2,5, pentru multitudinea de eroi implicaţi în noua aventură, Războiul Civil vine cu o schimbare de direcţie mai mult decât fericită: nu lipsesc confruntările spectaculoase, dar reflectoarele sunt îndreptate acum spre personaje, motivaţiile lor şi ceea ce este în stare să-i zdruncine.
Trailerele au fost foarte vizionate (60 de milioane de vizualizări doar în prima zi), prin umare sunt mari şanse ca povestea să-ţi fie cunoscută: în urma prăpădului provocat de Ultron, naţiunile lumii devin tot mai îngrijorate de potenţialul distructiv al Răzbunătorilor, prin urmare fac presiuni pe Statele Unite să semneze Tratatul de la Sokovia, care ar reglementa, limita şi sancţiona acţiunile supereroilor. Efectul încleştării ce s-ar fi putut termina cu exterminarea umanităţii e diferit asupra protagoniştilor: Tony Stark (Robert Downey Jr.) vrea să semneze, în timp ce Steve Rogers (Chris Evans) este împotrivă. Fiecare tabără are argumente convingătoare, iar scenariul scris de Christopher Markus şi Stephen McFeely îşi face timp, printre scenele de acţiune, să sondeze răspunsul fiecărui personaj la următoarea întrebare: este erou sau justiţiar?
Nu încape îndoială că Civil War va fi un uriaş succes de casă, unii analişti spunând că filmul ar putea chiar să întreacă Avengers: Age of Ultron. Ar şi merita-o, pentru că Age of Ultron, o încordare a muşchilor lui Joss Whedon în aceea ce priveşte priceperea în folosirea efectelor speciale, dezamăgea cu motivaţiile neconvingătoare ale unui villain arătos, dar lipsit de profunzime. Civil War recuperează terenul şi, deşi nu-i lipsesc antagoniştii, se dezlănţuie într-o zonă familiară, reinventând relaţiile dintre personaje. Crede-ne pe cuvânt, faptul că de această dată supereroii nu mai distrug metropole sau chiar ţări este un mare plus.
Nu vrem să dezvăluim nimic despre rolul lui Bucky Barnes (Sebastian Stan) în poveste, dar acesta chiar este la epicentrul conflagraţiei. Civil War este un film despre alegeri dificile, sacrificiu şi chiar neputinţa de a face alegeri. Din supereroi în stare să străbată cerul într-o secundă şi să decimeze fără ajutor o armată întreagă, Iron Man, Căpitanul America şi restul îşi dau seama că superputerile nu au nicio valoare atâta vreme cât ceea ce decid va lovi iremediabil în cei apropiaţi.
Două dintre highlight-urile filmului sunt noul Spider-Man, salvat de Marvel în interpretarea unui entuziast Tom Holland, şi Black Panther (Chadwick Boseman), beneficiarul celui mai spectaculos costum şi folosit ca al treilea punct de vedere în bătălia provocată de Tratat. Deşi este mai lung decât ar trebui şi apasă târziu pedala acceleraţiei, Civil War are câteva momente care redefinesc viitorul filmelor Marvel. Este captivant ca poveste de sine-stătătoare, dar şi promiţător ca nade aruncate spre următoarele aventuri ale supereroilor.
Părerea ta
Spune-ţi părerea