Scrierile lui Carson McCullers (1917-1967) au fost adeseori descrise ca gotice, grotesti si bizare, dovedind o clara preocupare pentru morbiditate, dar si o imensa capacitate de umor, care joaca un rol vital in opera autoarei, la fel ca la Mark Twain si Faulkner. McCullers reuseste sa combine cu succes in opera sa oroarea cu umorul, intr-o viziune tragicomica asupra vietii. Este un tip special de umor, care isi are radacinile in originile sudiste ale scriitoarei; de altfel, McCullers considera ca aceasta viziune asupra vietii este comuna literaturii sudiste si celei ruse, "ieftinatatea vietii omenesti" fiind atitudinea dominanta in ambele. Rezultatul acestei atitudini il constituie cruzimea si suferinta care strabat literatura sudista - o juxtapunere indrazneata si aparent nemiloasa a tragicului cu comicul, a maretiei cu banalitatea, a sacrului cu obscenul, a sufletului omului in totalitatea lui cu un detaliu material. Farsa si tragedia se suprapun, iar efectele lor sunt simtite in mod simultan.
APRECIERI DESPRE POVESTIREA "BALADA TRISTEI CAFENELE":
"Una dintre cele mai frumoase povesti scrise vreodata de un american." The New York Times
"O fabula despre puterea dragostei de a transforma si distruge, aleg
