Dramaturgia filmului urmăreşte o linie simplă, povestea pur şi simplu creşte prin prezentarea personajelor, deci prin adiţionarea istoriei personale a eroilor (tratate mai în amănunt - ca în cazul lui Erik Lehnsherr/Magneto sau destul de expediat - ca în cazul lui Mistique). Există un plot care creşte simultan, cel al posibilei izbucniri a unui război nuclear, în spatele căruia este mutantul Sebastian Shaw (Kevin Bacon). Cu totul, producţia este densă şi dinamică, are ritm şi energie, acţiunea curge antrenant, cu momente pur şi simplu spectaculoase, asta pentru că Matthew Vaughn - aflat la al patrulea film, după ce a regizat, printre altele, Stardust şi Kick-Ass - reuşeşte să povestească pur şi simplu captivant şi ştie să facă spectacol.
Filmul de faţă s-ar putea numi X-Men: Magneto sau X-Men: Sebastian Shaw, pentru că sunt cele mai dezvoltate personaje, primul în raport cu Charles Xavier (ne aşteptam să fie filmul lui). Asupra lor scenariştii Sheldon Turner (nominalizat la Oscar pentru scenariul Up in the Air) şi Bryan Singer (care a muncit ca regizor la primele două filme din serie, X-Men şi X2: X-Men) îşi concentrează mare parte din atenţie. Dar şi această situaţie e salvată de interpretarea absolut hipnotizantă a lui James McAvoy, care nu mai e patriarhalul Profesor X plin de încredere din trilogia originală, ci sensibil, uman, plin de îndoieli, dar şi entuziast, plin de energie. Există şi un mesaj clar care se desprinde la finalul filmului - condiţia umană şi cea mutantă fiind arătate dintr-un unghi neaşteptat.
Dincolo de schematismul personajelor din taberele lui Charles/Erik (Michael Fassbender) şi Shaw, aşteptam mai mult de la designul de sunet - secvenţa spectaculoasă a ridicării submarinului din ocean (până la premiera filmului, pe 10 mai, poţi vedea un fragment în trailer) nu e susţinută mai deloc de sunet. Îmi amintesc că în Transformers auzeam întâi sunetul, apoi vedeam cum se dezlocă fiarele.
În X-Men: First Class Charles descoperă scopul puterii sale telepatice formidabile când se conectează telepatic cu alţi mutanţi din jurul lumii. Face asta printr-un dispozitiv ştiut de mult de către fanii X-Men: Cerebro, o cască metalică de înaltă tehnologie care amplifică puterile telepatice ale lui Charles, creată de Beast. Cerebro din X-MEN: Cei dintâi este un prototip timpuriu al dispozitivului aerodinamic văzut în filmele X-Men. Cerebro-ul tânărului Charles din anii '60 a fost făcut cu tehnologie şi echipamente din acea perioadă, cu întrerupătoare, tuburi catodice cu raze şi antene vechi. Cerebro îi oferă un fel de revelaţie lui Charles. “Îşi dă seama pentru prima dată că sunt mii, dacă nu milioane de mutanţi în lume, şi asta-l face să se simtă umil", spune McAvoy. "Îi clarifică misiunea şi scopul în viaţă: să găsească alţi mutanţi şi să-i ajute."Charles caută mutanţi, şi e implicat într-un război iminent între SUA şi Uniunea Sovietică atunci când salvează viaţa unui mutant cu puteri formidabile şi un trecut apăsător - Erik Lehnsherr. Devin prieteni şi suflete înfrăţite. "E prima dată în viaţa lor când întâlnesc pe cineva egal cu ei, cineva care-l înţelege pe celălalt şi-l poate împinge de la spate", spune McAvoy. “Charles e fascinat de potenţialul lui Erik.” De fapt, Charles e prima persoană cu care Erik s-a conectat. Dar Erik e machiavelic, în plus are de răzbunat moartea în lagăr a familiei sale. Atitudinea arogantă a lui Erik faţă de oameni vine din copilărie, care e cât se poate de diferită de viaţa privilegiată a lui Charles. Erik a fost nevoit să supravieţuiască fără părinţi, şi în tinereţe a suportat dificultăţi de neimaginat. X-MEN: Cei dintâi îl introduce pe Erik prin recrearea unei scene care a deschis filmul original X-Men, plasată în lagărul de concentrare de la Auschwitz, în anii '40. Acolo, tânărul Erik, îngrozit când nazişti îl despart de părinţi, îşi dezvăluie abilităţile de mutant, îndoind porţile de metal ale lagărului. X-MEN: Cei dintâi reia acea scenă, când tânărul Erik devine subiectul de teste al dr. Schmidt, care e hotărât să dezlănţuie complet puterile lui Erik. 20 de ani mai târziu, Erik, om matur acum, are o singură misiune în viaţă: să-l găsească şi să-l omoare pe Dr. Schmidt. Deşi devine prietenul lui Charles şi e îmbrăţişat de ceilalţi membri ai echipei care vor deveni X-Men, Erik - cel ce va deveni Magneto - nu se abate nici o clipă de la misiunea lui.
După ce Charles, împreună cu Erik, îi recrutează pe cei dintâi tineri mutanţi, aceşti elevi talentaţi învaţă să-şi controleze şi direcţioneze puterile pentru mai binele omenirii. În prima trilogie X-Men, mutanţii îşi perfecţionaseră de mult abilităţile şi erau o echipă armonioasă (în majoritatea cazurilor). Dar când îi întâlnim pe tinerii mutanţi din X-MEN: Cei dintâi, puterile lor sunt haotice. Mai mult, ca majoritatea adolescenţilor, mutanţii nu sunt împăcaţi cu ideea că sunt diferiţi de semenii lor. Situaţia lor e o metaforă despre cât de nesiguri pe ei se simt adolescenţii în pielea lor şi cât de dificil este când eşti diferit de idealul societăţii.
Prima mutantă a lui Charles este Raven (Jennifer Lawrence), o mutantă care-şi schimbă forma, cu piele albastră şi agilitate supraumană. Cei doi s-au întâlnit de mici, când Charles a găsit-o pe Raven scormonind prin bucătăria din conacul familiei lui. Charles o primeşte pe Raven în familie şi cresc împreună ca frate şi soră. Dar după cum ştim din primele filme, relaţia lor o să se schimbe dramatic. Hank, cu puterile de mutant încă nedezvăluite, lucrează la o agenţie CIA strict secretă, dezvoltând tehnologie inovatoare, ca Cerebro şi avionul cu reacţie X-Jet. Hank a fost singur mai toată viaţa, ascunzându-se, fiind ruşinat de picioarele sale mari ca de maimuţă şi agilitatea supraumană. Când îi întâlneşte pe Charles şi Erik, viaţa lui ia o întorsătură neaşteptată.
Echipa formată din cei dintâi X-Men sunt Lucas Till - Alex Summers, alias Havok, care poate emite cercuri concentrice de energii super-fierbinţi, dând foc ţintelor sale şi pe care Charles şi Erik îl eliberează dintr-o carceră de penitenciar, Caleb Landry Jones în rolul lui Sean Cassidy, alias Banshee, ale cărui unice explozii sonice îl poartă în zbor, şi Edi Gathegi ca Armondo Munoz, alias Darwin, a cărui evoluţie reactivă îl ajută să se adapteze în orice împrejurare sau mediu. Charles şi Erik conduc mutanţii într-o luptă împotriva lui Sebastian Shaw, un mutant puternic care poate absorbi energie, recanalizând-o într-o putere supraumană. Shaw nu se va da înapoi de la nimic ca să pornească un război şi, dacă reuşeşte, omenirea e pierdută. X-MEN: Cei dintâi îl prezintă pe Shaw ca fiind păpuşarul din spatele crizei cu rachetele din Cuba. În Cuba, Uniunea Sovietică începea să instaleze rachete cu rază medie de acţiune, capabile să care încărcături nucleare în Statele Uite, care cerea ca aceste instalaţii să fie dezasamblate imediat. Înfruntarea iminentă dintre cele două supraputeri au dus lumea la limita dispariţiei. "Planul lui Shaw", spune Kevin Bacon, "este să mărească criza cu rachetele din Cuba, să aducă vase şi submarine ruseşti în Golf, ca ruşii şi americanii să tragă unii în alţii, declanşând un război atomic care să şteargă omenirea de pe faţa pământului şi să permită mutanţilor să preia lumea".
Mâna dreaptă a lui Shaw... şi amanta sa, Emma Frost (January Jones), elogiată ca fiind cea mai sexy femeie din benzile desenate, dinaintea altor femei fatale precum Catwoman şi Elekra, e o telepată cu piele de diamant, indestructibilă. Pe lângă Shaw şi Emma, făcând parte din clubul Hellfire al lui Shaw este Azazel (Jason Flemyng), un personaj demonic care se poate teleporta deschizând un portal în altă dimensiune, Angel (Zoe Kravitz), care are un tatuaj uluitor - nişte aripi de insectă - ce devin aripi adevărate în spate, dându-i darul zborului, şi Riptide (Alex Gonzalez), care creează vârtejuri puternice ce pot dezrădăcina până şi cei mai formidabili duşmani.
X-Men: Cei dintâi pur şi simplu asigură revirimentul seriei, fiind un film pe care vă va plăcea să-l urmăriţi, pentru toate calităţile de care am vorbit la începutul acestui articol, şi graţie căruia veţi fi încălziţi pentru noile filme cu mutanţii X-Men, aflate în pregătire.

Părerea ta
Spune-ţi părereafilmu este bun captivant de la inceput pana la sfarsit se merita fiecare minut pierdut in fata monitorului sau fiecare leu cheltuit la cinema
sinecr am sa ma duc sa il revad si la cinema
asta e cu men in coada :))
e misto filmul, pentru cei pasionati de gen e chiar unul reusit. merita un bilet si o vizionare in conditii bune.
...........
Michael si James fac aproape tot filmul.