O dată la 640.000 de ani, Pâmântul se aliniază cu alte planete ale sistemului solar, polii magnetici se schimbă şi cutremure izbucnesc în mai multe puncte de pe Glob, astfel incât scoarţa terestră se brăzdează cu mii de canioane ce înghit oameni şi clădiri deopotrivă. Anul 2012 este un astfel de moment, cel puţin în viziunea scenariştilor Roland Emmerich (care a semnat şi regia) şi Harald Kloser.
Care s-au documentat parcurgând tot felul de lucrări, mai mult sau mai puţin ştiinţifice, de la Apocalipsa 2012: O investigaţie privind sfârşitul civilizaţiei, a lui Lawrence E. Joseph, la teoriile fizicii solare contemporane şi credinţele mayaşe (data finală din calendarul mayaş fiind decembrie 2012). Extincţia rasei umane înghiţite practic de craterele deschise în scoarţa terestră oferă o ipoteză credibilă pentru scenariul lui 2012. Iar filmul este un spectacol vizual de la un capăt la celălalt. Cu toate acestea, producţia nu reuşeşte să aducă vreo contribuţie de substanţă filmelor cu şi despre cataclisme.
Cu toate acestea, nu-ţi va părea rău pentru banii pe care i-ai dat pe bilet. Este, în mod clar, un film de urmărit la cinema, care se achită onorabil de ceea ce a promis să fie - un film cu dezastre.
Practic, trei sferturi din această producţie de peste două ore vei vedea tot ce se poate întâmpla mai rău în materie de cataclisme: scoarţa terestră dezintegrându-se, nori de fum, apa înghiţind uscatul, poduri rupându-se, clădiri căzând, totul realizat incredibil de spectaculos, astfel încât filmul este, din punct de vedere vizual, irezistibil.
De data aceasta nu mai vin extratereştri (The Independence Day, The Day the Eath Stood Still), nici monştri uriaşi (Godzilla, Cloverfield), ci totul este un dat, alinierea planetelor nu mai poate fi oprită. Cu toate acestea, există un erou, John Cusack, care îşi salvează cei doi copii, fosta soţie (Amanda Peet), şi pe viitorul soţ al acesteia, apoi o mare parte din omenire (din nefericire nu toată populaţia Globului) - veţi vedea voi cum. Emmerich bifează mai toate elementele specifice filmelor cu dezastre (printre ele distrugerea simbolurilor naţionale - statuia lui Iisus din Brazilia se năruie, Empire State Building, podul Golden Gate, Big Ben, Casa Albă, Turnul Eiffel), dar înscrie câştigător cu efectele speciale.
Practic vedem o aglutinare de fragmente din toate celelalte filme cu dezastre pe care le ştiam, în plus adăugându-se efecte speciale spectaculoase (munţii Himalaya aproape înghiţiţi de apă etc). Rezultatul? Ce vedem pare un fel de ultim film cu cataclisme. La cum distruge Emmerich Pământul şi la câte arată în film, practic nimic din ce va veni nu mai poate părea nou.
Emmerich încearcă să spună TOT. Asta ne ia ochii, ne hipnotizează, încât trecem cu vederea minusurile acestui obiectiv orgolios şi imatur al regizorului, dar şi părţile ilogice din scenariu şi faptul că Emmerich nu reuşeşte să se ridice peste clişeele genului.
Prin urmare, un film-spectacol pentru ochi, în timpul căruia suntem tranchilizaţi de efectele speciale.
Pe alocuri vom mai folosi batista, pentru că Emmerich te face să mai scapi şi câte o lacrimă, faţă în faţă fiind pus cu sfârşitul lumii.
Părerea ta
Spune-ţi părereaDin trailer ma astept la mult. Ma intereseza cel mai mult finalul, care va fi soarta planetei? ca aici nu vin extraterestii sa ne atace sau monstrii cu un stomac care cere din ce in ce mai mult. Astia pot fi invinsi, dar cum ar putea personajul principal sa impiedice alinierea planetelor, asadar sa impiedice distrugerea civilizatiei umane?
E parerea ta acum si nu incerc sa ti-o schimb.
Poate iti place twilight nush...
oricum filmul asta e asteptat de vreo 3 ani si cunoscatorii genului stiu de ce...
abia astept sa apara si in Constanta la cinema ca sa-l vad.
N-ar fi rau ca cinemagia s-a faca astfel incat la fiecare film sa stim cand v-a aparea DVD...
iar efectele sunt foarte reusite asa ca fratilor mergeti sa il vedeti nu mai stati pe ganduri
Fiecare se uita si apreciaza ceea ce vede in functie de preferintele lui.
In fine...am vazut filmul si pot sa spun ca a fost superb, a avut tot ce-i trebuie. Clar nu e film care sa ia oscarul pentru cel mai bun film, dar pentru mine, in inima mea va ramane un castigator forever.
Ma intreb oare ce regizor va mai avea curajul sa abordeze un astfel de subiect. Practic filmul nu mai lasa nimic descoperit, toate se intampla in acest film, nu cred ca in viitorul apropiat se va ma face un film tematic de acest fel. Subiectul a fost epuizat, consumat si devorat de catre regizor si de catre spectatori.
Bravo Roland nici de data asta nu m-ai dezamagit!
Chiar trebuie sa vedeti acest film la cinema, e prea bogat in efecte ca sa-l vedeti pe un monitor sau videoproiector.
Si am sarit peste ce ziceai in primul mesaj. Pe ce sector cinematografic ar fi Emmerich cel mai bun? Blockbustere cu multe efecte speciale, dar fara pic de substanta? Sau doar pe filme despre sfarsitul lumii, dar fara pic de substanta? Iar in ceea ce priveste afirmatia despre Spielberg nu mai comentez....
ajunge la un aeroport de unde pleaca spre china(un nebun îi da un pont si o hartă - (Woody Harrelson), unde se construiau nişte arce(conducatorii lumii stiau de ce se va intimpla si construiau arce, in acelasi timp vindeau locuri pentru cei cu lovele 1 miliard de euro locul)
cu ajutorul unui chinez ajung si ei pe o arcă
end of story
pamântul îşi revine....
cea mai tare fază...... Engine....Start. :)
Mi se pare ca in goana dupa "mai mare, mai catastrofic, mai..., mai...", Emmerich&Co. au cam inceput s-o ia razna. De ce ? O sa detaliez in cele ce urmeaza.
Desi cel mai vechi film apocaliptic al lui Emmerich, "Independence Day" mi se pare de departe cel mai bine realizat. Nu zic ca nu are scapari (explozia din tunel ar fi trebui sa absoarba tot aerul, dar nu s-a intamplat asa), dar inca ma uit cu placere la el. Pur si simplu pentru ca nu ma "lovesc" gafele de pe ecran.
A urmat "The Day After Tomorrow" care - cu exceptia finalului care mi s-a parut din cale-afara de siropos si optimist, a fost ok.
Si ajungem si in zilele noastre la 2012. Cand am vazut primul trailer, am fost entuziasmat. Dupa care a aparut trailer-ul de 5 minute cu fuga catre aeroport cu limuzina si am inceput sa fiu mai rezervat. Pe moment, am zis ca este efectul Final Destination 4 pe care il vazusem de curand. Dar ieri am fost la cinema si am vazut filmul. M-am ingrozit de ce porcarie poate sa fie. Cu ce am ramas de pe urma lui:
- cea mai potrivita masina pentru o fuga dintr-un oras lovit de cutremure nu este un SUV, nici un Jeep suprainaltat, nici un Smart, ci o limuzina de 10m lungime, care nu are absolut nici o problema cu garda la sol, atunci cand trebuie sa traverseze un zgarie-nori in cadere.
- dupa doar doua ore de cursuri, oricine poate sa ridice un avion de la sol, in mai putin metri decat este necesar aparatului. Aceasta experienta ne va ajuta sa ridicam de la sol si un Antonov-225 (cel mai mare avion cargo din lume) in cateva sute de metri (desi "fraierii" astia de pe wikipedia sustin ca ar fi nevoie de 3.5km pentru aceasta).
- in cazul unui cutremur cu surpari de teren, ne putem vedea nevoiti sa evitam metrourile care pica peste avionul nostru aflat in zbor.
- am vazut si un pic din Titanic in acest film, cu o singura modificare - rolurile lui Kate si Leo sunt luate de un duo de octogenari, cantareti de jazz.
- in anul de gratie 2012, calitatea produselor chinezesti ajunge sa fie pe deplin cunoscuta - arcele lui Noe "doar de chinezi puteau fi facute".
- o Arca a lui Noe care adaposteste cateva sute de mii de pasageri + cargo este alimentata de motoare diesel (cand pornesc, se arata mandre hornurile pe care iese fum), iar aceste motoare se descurca atat de bine, incat navele parca ar fi niste Porsche-uri pe circuit. Astia nu au auzit oare de energie nucleara ?!?!
Cam astea ar fi cele cateva idei care mi-au ramas pe creier...
Concluzia: puteti vedea filme mult mai bune pentru banii astia.