O delegaţie condusă de nume celebre ale industriei cinematografice europene, printre care actriţa franceză Bérénice Bejo (nominalizată la Oscar pentru rolul din The Artist, câştigătoare anul acesta la Cannes a premiului de interpretare), Costa-Gavras, regizorul belgian Lucas Belvaux, actorul şi regizorul italian Daniele Luchetti, dar şi cineaştii români recompensaţi în competiţiile de film europene, Cristian Mungiu şi Radu Mihăileanu, se vor afla marţi, 11 iunie, la Strasbourg, pentru a continua lupta de susţinere a excepţiei culturale, anunţă filmneweurope.com.
Intenţia acestora este de a convinge Parlamentul European să voteze excluderea sectorului audiovizual din acordul de liber-schimb ce urmează să fie negociat între SUA şi UE. „Excepţia culturală” este un concept propus de Franţa în 1993 pentru Acordul General al Tarifelor şi Comerţului (GATT), prin care se susţinea tratarea culturii în mod diferit faţă de alte produse destinate comerţului.
Comisia Europeană a dat în luna martie acceptul pentru deschiderea negocierilor privind acordul de liber-schimb cu Statele Unite, sectorul audiovizual fiind inclus în mandatul de negociere. Mandatul urmează să fie aprobat de statele membre ale UE la 14 iunie, când va fi prezentat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor comerţului.
Iniţiativa delegaţiei menţionate beneficiază de susţinerea miniştrilor culturii din mai multe state europene, iar petiţia ce va fi adusă în discuţie la Strasbourg a fost semnată de mai bine de 6200 de artişti, creatori, interpreţi şi regizori, membri ai coaliţiei europene ce au venit în apărarea diversităţii culturale. Pe lângă cineaştii europeni – e vorba, printre alţii, de Michael Haneke, Mike Leigh, Michel Hazanavicius, Aki Kaurismaki, Stephen Frears sau Pedro Almodóvar– şi alte nume celebre s-au alăturat initiativei de susţinere a excepţiei culturale: David Lynch, Harvey Weinstein şi Steven Spielberg (care a fost anul acesta preşedintele juriului la Festivalul de Film de la Cannes).
„Cultura se află în centrul idealurilor şi identităţii europene. Acum 20 de ani, excepţiile culturale au explodat pe scena internaţională, ceea ce a condus la recunoaşterea unui statut special al lucrărilor din domeniul audiovizualului, diferit de al altor bunuri, şi deci a faptului ca trebuie excluse din negocierile comerciale.
„Acum 20 de ani, datorită excepţiilor culturale care au apărut în urma luptelor pentru acordul GATS (Acordul General privind Comerţul în Servicii), diversitatea lingvistică şi de creaţie a primit dreptul de a continua să beneficieze de norme menite să le protejeze şi susţină”.
„Rezultatul este unul pozitiv: diversitatea culturală este în prezent o realitate în cele mai multe locuri din Europa. Aceasta permite schimburi şi înţelegeri reciproce şi reprezintă totodată un stimulent pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă”, se menţiona luna trecută într-o scrisoare semnată de majoritatea miniştrilor culturii din ţările UE.
