Dar deocamdatã lipsesc aprecierile criticilor
“În România totul merge prost! Am fãcut acest film în conditii imposibile. N-a fost zi de filmare în care sã avem tot ce trebuie la cadru.Filmul MARFA SI BANII nu ar fi existat fãrã sprijinul direct al domnului Lucian Pintilie si al Studioului de Film al Ministerului Culturii.” Aceasta a fost declaratia, repetatã si pe scenã si la interviurile acordate de regizorul român Cristi Puiu, al cãrui film a fost proiectat în Quinzaine des Realisateurs într-o salã plinã, asa cum nici la Bucuresti nu am vãzut de ani de zile la un film românesc. “Pot spune cã acum am vãzut pentru prima datã filmul meu asa cum mi l-am imaginat.Conditiile tehnice de aici(imaginea, luminozitatea,claritatea sunetului)au fost perfecte.” Si la conferinta de presã au fost circa 40 de persoane,ceea ce înseamnnã mult pentru “Quinzaine...”.Este adevãrat cã jumãtate au fost români,iar ziaristii strãini au fost retinuti în aprecieri si întrebãri.Unul singur a multumit juriului cã a selectionat acest film si si-a exprimat speranta cã acesta marcheazã renasterea cinematografiei românesti.În interventiile lor tinerii actori Alexandru Papadopol,Draga Bucur si Ioana Flora au vorbit despre importanta esentialã pentru cariera lor a acestei prime experiente cinematografice.“MARFA SI BANII a fost cel mai important moment din viata noastrã.Iar prezenta la Cannes,cel mai fericit.” Mai retinuti,Cristi Puiu,Rãzvan Rãdulescu(co-scenarist)si Silviu Stavilã (director de imagine)au insistat pe dificultatea de a face film în România de azi.Dar s-au declarat optimisti,cîteva contacte si oferte concrete dîndu-le dreptul sã spere în materializarea unor proiecte în co-productie cu Franta.Tocmai cînd ziaristii români se încãlziserã,lansînd întrebãri sopîrloase,timpul dedicat conferintei a expirat.
În aceeasi zi a fost prezentat în Cinefondation scurt metrajul “BUCURESTI-WIEN 8.15”.Si Cãtãlin Mitulescu,regizorul acestui film a avut parte de o salã plinã.Poate si pentru cã înainte si dupã rulau filme bine mediatizate.La acest capitol al promovãrii,ca de obicei România stã cel mai prost.Fiecare productie selectionatã este sustinutã nu numai cu tone de pliante,fluturasi, mape,site pe Internet,pagini întregi de publicitate,ci si în cadrul unui stand al producãtorului sau al tãrii unde au loc întîlniri cu ziaristii,producãtorii si distribuitorii care doresc informatii.Si anul trecut si anul acesta, singura tarã absentã din Tîrgul de Filme este România.Pînã si Albania are stand.Desi si-a exprimat regretul cã nu are unde sã-i invite pe cei cîtiva producãtori care s-au arãtat interesati de colaborare (fiind foarte aproape semnarea unui contract pentru un lung metraj) Cãtãlin Mitulescu este fericit.“Mã simt foarte bine. Oficialii mã trateazã cu atentie, producãtorii cu interes. Mi s-au deschis foarte multe usi, am fost invitat deja si la alte festivaluri.”L-am întrebat ce are în comun cu celãlalt regizor român,Cristi Puiu. “Sîntem din acelasi cartier, Titan!.”
Pina la ora cînd trimit aceastã corespondentã nu am gãsit încã nici o apreciere asupra filmelor românesti în presa de aici.Poate mîine.
Constantin Fugasin
Deplasare sponsorizatã de DELTA rfi
Părerea ta
Spune-ţi părerea