În 1998, la cea de-a 71-a ediţie a Premiilor Oscar, Roberto Benigni obţinea râvnita statuetă pentru rolul principal din La vita è bella, iar limba folosită a fost italiana.
Este anul 1939; Guido (Roberto Benigni) a venit în Arezzo, un orăşel din Toscana, împreună cu prietenul
său, poetul Feruccio (Sergio Bustric), ignorând antisemitismul manifestat, cu din ce în ce mai multă violenţă, de către guvernul fascist. Guido se îndrăgosteşte de Dora, o tânără şi frumoasă profesoară (Nicoletta Braschi, actriţa preferată a lui Benigni). Din pacate, Dora, este logodită cu un oficial fascist din localitate. Dar Guido nu se lasă impresionat şi, în felul său amuzant, reuşeşte să o cucerească.
După şapte ani, îi găsim pe Guido şi Dora căsătoriţi şi cu un fiu, Giosue (Giorgio Cantarini). În sfârşit, Guido
a reuşit să-şi deschidă librăria mult visată. Din păcate, antisemitismul a atins în Italia cote maxime şi, într-o zi, Guido şi fiul său sunt ridicaţi de către forţele de ordine şi internaţi într-un lagar de concentrare. Pentru a rămâne alături de cei dragi, Dora cere sa meargă şi ea în lagar. De acum, unicul scop al lui Guido este să-şi salveze fiul.
Părerea ta
Spune-ţi părereaE bine daca Academia este OPEN MINDED, mai ales ca ne "globalizam"!
Robert De Niro e strain?? Ce conteaza ca a jucat in lb. italiana cand titlul consta in nationalitatea castigatorilor?
O mica erata, Benicio del Toro e puertorican, nu spaniol.
Imi dau seama ca, pentru cei care nu citesc articolul, ci doar titlul, trebuia sa pun titlul: "Interpretari in alta limba decat engleza premiate cu Oscar".
In alta ordine de idei, nu ii prea dau sanse lui Bardem. Are deja un Oscar si, oricat de open-minded e Academia, daca tot ar fi sa ofere un al doilea Oscar, mai degraba i l-ar da iarasi lui Bridges decat lui Bardem. Cu toate acestea, pariez pe Firth.