Pentru unii, religia în sine naşte controverse, însă atunci când filmele vizează credinţele religioase ale anumitor grupuri, lucrurile tind să scape de sub control, având uneori chiar consecinţe tragice. În aceste situaţii, din pacate, nu se poate vorbi de toleranţă religioasă. Iată câteva dintre cele mai controversate filme cu subiect religios, în cadrul unui clasament. Veţi observa ca The Last Temptation of Christ, film ce se difuează joi, 17 aprilie, de la 00.30, pe DigiFilm, se află în fruntea listei.
Un film foarte controversat, Stigmata a trezit nemulţumiri deoarece a abordat un subiect faţă de care publicul catolic are o anumită sensibilitate specială. Pentru Catolici, stigmata este un semn al sfinţeniei, însă în film o coafeză lipsită de sentimente religioase capătă cicatrici în zonele ce corespund rănilor crucificării lui Iisus, şi pare - totodată - să fie posedată. Celălalt personaj principal, un preot iezuit, descoperă o legătură între Stigmata şi una dintre Evangheliile gnostice (scrieri din secolul IV condamnate de către Biserica Catolică). Preotul va descoperi un complot prin care Vaticanul ar urmări să păstreze "adevărul" Evangheliilor ascuns. Evangheliile gnostice sunt scrieri cu caracter apocrif, cu acces liber însă nerecunoscute de cultele creştine, care îmbină învăţăturile Noului Testament cu elemente de religii orientale, drept pentru care sunt considerate erezii. Totuşi, textul pomenit în film este unul fictiv, nefăcând parte din textele gnostice cunoscute.
Filmul este o satiră la adresa Bisericii Catolice şi a catolicismului în general, dând naştere la numeroase proteste şi controverse în multe ţări. Cu toate că filmările şi pre-producţia în sine nu au stârnit opoziţie, lunile care au urmat, de post-producţie şi de publicitate au fost grevate de controverse legate de presupusul mesaj anti-creştin conţinut în film. De-a lungul timpului, regizorul Kevin Smith a primit peste 30.000 de mesaje de critică, fiind ţinta protestelor şi chiar a ameninţărilor cu moartea. Poate tocmai pentru a îndepărta această controversă, există un disclaimer la început, ce conţine replica "Până şi Dumnezeu are simţul umorului - priviţi doar la ornitoring".
Monty Python The Life of Brian este o comedie din 1979 a trupei comice Monty Python, care spune povestea lui Brian Cohen (Graham Chapman), un tânăr născut în aceeaşi perioadă şi în acelaşi loc cu Iisus Hristos şi care e luat el însuşi drept Mesia. Proteste la adresa filmului au început încă de la lansare. La premiera din Anglia, filmul a fost interzis de mai multe consilii locale, chiar şi dintre acelea care nu aveau un cinematograf pe teritoriul lor, sau ale căror membri nu îl vizionaseră... La New York, proiecţiile au fost pichetate de delegaţii de rabini evrei dar şi de maici, iar în alte state americane filmul a fost interzis cu totul. De asemenea, a fost interzis pentru opt ani în Irlanda şi pentru un an în Norvegia (drept pentru care i s-a făcut publicitate în Suedia drept "Un film aşa de amuzant încât a fost interzis în Norvegia").
Scena cea mai controversată a fost finalul filmului: crucificarea lui Brian. Mulţi critici creştini au condamnat scena pe motiv că ia în derizoriu punerea pe cruce a lui Iisus, transformând un moment altfel grav al Noului Testament într-o scenă amuzantă.
The Passion of Christ
Filmul, despre ultimele zile din viaţa Mântuitorului, a creat controverse din două motive: pe de o parte, mulţi evrei au fost înfuriaţi de presupusul caracter antisemit al filmului (datorită modului în care suferă Iisus, în film, din cauza conaţionalilor săi evrei), pe de alta, catolicii au fost supăraţi că filmul nu se inspiră cu minuţiozitate din Biblie. Întrebat de către Bill O'Reilly dacă filmul său "îi va supăra pe evrei", Mel Gibson a răspuns: "Nu asta am dorit. Am căutat să spunem adevărul. Să fim pe cât de sinceri putem". Acuzaţii de antisemitism au planat şi asupra lui Hutton Gibson, tatăl lui Mel Gibson, acuzat că ar fi negat Holocaustul. După ce Frank Rich de la New York Times a înfierat filmul chiar înainte de premieră, numindu-l pe Gibson "unul dintre cei care neagă Holocaustul", Gibson a fost auzit de către un reporter New Yorker spunându-i publicistului său:"Vreau să-l omor. Vreau să-i pun pielea în băţ. Vreau să-i omor câinele".
The Da Vinci Code
Codul lui Da Vinci, în regia lui Ron Howard şi inspirat de romanele lui Dan Brown, pune Biserica Catolică în centrul unei conspiraţii (fictive) menite să acopere adevărul despre Iisus - cum că ar fi fost căsătorit cu Maria Magdalena şi, mai mult, ar fi fost tatăl unui copil ai cărui descendenţi ar fi fost ascunşi pentru a-i proteja de intenţiile criminale ale Bisericii. Mai mult, filmul o prezintă pe Maria Magdalena într-o postură diferită de aceea din Biblie. În lunile care au precedat premierei filmului din 2006, majoritatea organizaţiilor creştine s-au abţinut de la un boicot adevărat, preferând să provoace dezbateri despre Iisus şi să pună în discuţie premisele filmului. Deşi criticile au fost slabe, filmul a încasat 758 de milioane dolari la box-office, una dintre cele mai mari încasări din 2006.
Submission
Un film de 10 minute în engleză, în regia lui Theo Van Gogh şi cu un scenariu de Ayaan Hirsi Ali, a fost proiectat de televiziunea publică olandeză pe 29 august 2004. Titlul filmului este o traducere directă a cuvântului Islam. Filmul este povestea a patru personaje de ficţiune, toate jucate de către o singură actriţă purtând voal, însă îmbrăcată într-o ţinută transparentă, prin care se vede corpul pictat cu versete din Coran. Personajele sunt toate femei musulmane, fiecare abuzată într-un anume fel. Pe 2 noiembrie 2004, Theo van Gogh a fost asasinat în public de către Mohammed Bouyeri, un olandez de origine marocană musulman, asasinul motivându-şi fapta prin credinţa islamică. După crimă, nu numai că zeci de oameni au deplâns moartea regizorului în centrul Amsterdam-ului, dar au urmat şi atacuri cu sticle incendiare contra moscheilor şi şcolilor musulmane şi contraatacuri la aderesa bisericii. Filmul este disponibil pe Internet fără costuri.
The Last Temptation of Christ
Filmul este adaptarea controversatului roman omonim din 1951 al lui Nikos Kazantzakis. Ca şi acesta, filmul este o descriere a vieţii lui Hristos, avansând teza conform căreia Iisus, deşi pur, a fost supus aceloraşi ispite ca orice om, printre care frica, îndoiala, teama, neîncrederea şi dorinţa sexuală. Atât cartea cât şi filmul îl descriu pe Hristos ca fiind tentat să se imagineze pe sine însuşi într-o ipostază sexuală, iar această premisă i-a scandalizat pe mulţi creştini. Proteste la adresa filmului au avut loc încă din timpul producţiei, anticipate parţial de către studiouri datorită scepticismului faţă de orice reprezentare cinematografică a lui Iisus Hristos.
Totuşi, protestele au depăşit aşteptările: conducătorii religioşi din Statele Unite au aruncat predici furibunde. Pe 22 octombrie 1988, un grup creştin fundamentalist a aruncat cu sticle incendiare într-un cinematograf parizian care proiecta filmul, rănind grav mai mulţi oameni. Filmul este în continuare indisponibil în multe colecţii, fiind interzis mai mult timp în Mexic şi în Chile şi inclusiv la ora actuală în Filipine, Singapore şi Africa de Sud.
Părerea ta
Spune-ţi părerea