Animatia pe calculator - o munca imensa cu rezultate pe masura (partea a doua)

Motivul pentru care am intarziat putin cu continuarea acestui articol se datoreaza faptului ca de curand in SUA a aparut un nou film de animatie computerizata (Ice Age / Epoca de gheata) si am vrut sa-l includ si pe el in acest articol despre lumea animatiei pe calculator.
Nu am putut, din pacate, pentru ca nu am facut rost inca de informatii mai multe despre acest film, si de aceea ii voi rezerva un editorial separat in curand, alaturi de top-ul promis, cel cu incasarile acestor filme animate la noi in tara.
Un lucru interesant este ca pana acum Ice Age / Epoca de gheata are incasari de peste 140 milioane$. And counting...

Iata deci partea a doua...

“Antz” – “Furnicutze” (1998) (buget 60 mil.$, incasari in SUA 90 mil.$)

In “Furnicutze” s-au realizat peste 500 de cadre cu scene implicand prezenta multimii, care cuprind de la grupuri de cateva furnici pana la colonii de peste 60.000. A fost necesar ca animatorii sa controleze cu aceeasi flexibilitate atat personajele figurante cat si personajele principale, si chiar sa manipuleze furnicile in grupuri compacte de cateva mii.
S-au filmat peste 700 de cadre de efecte speciale, de la praful de pe picioare pana la raza de soare generata cu ajutorul unei lupe si pana la efectele de apa care fac parte integranta din elementele de succes ale filmului.
In trecut, apa ridica o mare problema realizatorilor de filme de animatie. Simularea apei in curgere, a valtorilor, a stropilor cat si a interactiunii cu obiecte aflate in miscare, a necesitat rezolvarea unor complexe ecuatii legate de dinamica fluidelor, care cereau mult timp si pareau imposibile. Cu noua tehnologie produsa de Studiourile PDI, animatorii in domeniul efectelor speciale au creat pentru “Antz” imaginea apei care se comporta intr-un mod foarte apropiat de realitate, astfel incat, se poate chiar sa se creada ca in film au fost introduse elemente de apa, similare cu cele din filmele artistice. In realitate pentru fiecare pozitie din film, au fost realizate milioane de particule digitale de apa, care exista numai in calculator, creandu-se astfel iluzia fotorealistica a apei.


Dinosaur (2000) (buget 127 mil.$ , incasari in SUA 137 mil.$ )

Pentru a aduce pe ecrane “Dinosaur” au fost necesare 3,2 milioane ore de procesare, iar elementele filmului au ocupat un spatiu de stocare pe disc de 45 terabytes (echivalentul a 45 de milioane de megabytes), adica 70.000 CD-ROM-uri cu date, insumand nu mai putin de 100 de milioane fisiere individuale de calculator. Aceasta maniera de creatie a necesitat 250 de procesoare specializate si alte 300 de calculatoare obisnuite, dispuse la statiile de lucru individuale. In medie au fost dedicate realizarii acestui film cate 30.000 ore de procesare saptamanal atingand uneori cifra de 60.000 ore pe saptamana. Echipa software a filmului “Dinosaur” a scris peste 70.000 linii de cod, ceea ce inseamna 11.700 de pagini de text, adica atat cat ar cuprinde un set de 25 de volume enciclopedice.

Shrek (2001) (buget 60 mil.$, incasari in SUA 267 mil.$)

Animarea celor patru personaje principale a fost cea mai mare provocare a realizatorilor. Animarea multimii incluzand cam 1000 de spectatori, intr-o scena cheia a filmului, cat si 1500 de nuntasi in scena nuntii. A fost creata ,,o casa de papusi” digitala cu barbati, femei si copii avand diferite capete, trupuri, coafuri si imbracaminti care au putut fi combinate pentru o selectie de peste 450 de personaje posibile. Pentru a da fiecarui personaj un nivel de individualitate, au fost combinate peste 93 de cicluri de miscari: mers, batut din palme, ovatii, alergaturi etc
Realizatorii au folosit un amplu proces de creare a scheletului fiecarui personaj, care apoi a fost acoperit de muschi, piele si haine. Un alt program de ultima ora a fost folosit atat pentru crearea deformatiilor pielii si a hainelor..
In plus in aceasta productie, povestea ne poarta prin 36 de locatii diferite, mai multe decat oricare alta realizare de acest gen.