După remake-uri precum The Lion King, Pinocchio și The Little Mermaid, Disney reinterpretează o nouă poveste clasică bine înrădăcinată în pop culture: Albă ca Zăpada. Dacă filmul original din 1937 - Albă ca Zăpada și cei șapte pitici - reprezintă un reper, fiind primul lungmetraj animat de studiourile Disney, această nouă versiune reia temele universale ale poveștii, dar vine și cu o abordare modernă. Cu o Rachel Zegler încântătoare în rolul principal și o estetică vizuală de basm, Albă ca Zăpada este un remake simpatic, dedicat în special celor mici. Totuși, nu toate elementele funcționează la fel de bine.
Așa cum era și în versiunea originală, Albă ca Zăpada (2025) este un film destinat copiilor. De la decorurile și costumele de basm până la lupta neverosimilă dintre soldații reginei și trupa de actori ratați - transformați în rebeli; totul este ilustrat într-un mod cât mai prietenos posibil. Povestea este bine cunoscută, însă există o schimbare majoră: prințul din animația originală este înlocuit de Jonathan (Andrew Burnap), liderul bandei de rebeli, care o întâlnește pe Albă ca Zăpada atunci când fură cartofi din visteria reginei malefice (Gal Gadot).
Pe lângă această modificare narativă, filmul pune un accent și mai mare pe muzică - spectatorii nu trebuie să se mire dacă, în orice moment, începe din senin un spectacol demn de Broadway. Fanii animației originale se pot aștepta la revederea unor melodii favorite precum "Heigh-Ho", "Whistle While You Work" și "The Silly Song", dar și la noi adiții precum "Waiting On A Wish", în care protagonista își exprimă dorința de a lua deciziile corecte în memoria părinților ei, sau "All Is Fair", care ilustrează un număr muzical interpretat de regina cea rea. Mai mult, o decizie cel puțin bizară este crearea piticilor prin CGI în loc să fie interpretați de actori reali, ceea ce va stârni controverse. Cu toate acestea, mesajul central al filmului original este păstrat, deși transmis într-un mod destul de cheesy la final: adevărata frumusețe vine din interior, nu din aparențe.
Dacă Rachel Zegler a avut o interpretare fascinantă în West Side Story, aici reușește din nou să își pună în valoare talentul, transformându-se în Albă ca Zăpada și reușind niște momente de musical cu adevărat spectaculoase. Gal Gadot este potrivită pentru rolul Reginei, deși este mai degrabă carismatică decât cu adevărat amenințătoare, dar în momentele cheie creează un contrast puternic față de protagonistă. Andrew Burnap, însă, actorul care trebuie să îi ofere Albei ca Zăpada sărutul dragostei adevărate, nu se remarcă - iar alegerea de a-l îmbrăca într-o jachetă subțire cu glugă pe tot parcursul filmului pare cel puțin ciudată. Chimia dintre el și Rachel Zegler este destul de forțată. Piticii, de asemenea, pot scoate publicul din poveste prin designul lor creat la calculator, deși interpretarea vocală este reușită, iar aceștia creează numeroase momente comice.
Nu este de mirare faptul că Albă ca Zăpada începe și se termină cu animăluțe ultra-drăguțe, realizate tot prin CGI, probabil pentru a mai îmbuna părerile viitorilor critici ai utilizării excesive a acestei tehnici. Per ansamblu, filmul arată bine vizual, iar lumea de basm este stilizată într-un mod potrivit. Poate tocmai de aceea Jonathan pare un personaj dintr-o altă lume, ca și cum ar fi aterizat din greșeală în acest basm, precum un protagonist din Jumanji. Cu toate acestea, el primește energia specifică filmelor Disney și nu trece mult până când acesta are propriul lui moment muzical.
Albă ca Zăpada se află mai degrabă printre remake-urile reușite ale celor de la Disney, dar asta nu înseamnă că excelează la toate capitolele. Anumite alegeri discutabile precum piticii CGI sau înlocuirea prințului cu Jonathan, un personaj modern care nu pare să se potrivească în această lume de basm, ar putea deranja unii spectatori. Totuși, filmul compensează prin interpretarea convingătoare a lui Rachel Zegler și imaginarul său de basm. Chiar dacă nu toți fanii vor fi încântați de schimbări, filmul creează o experiență plăcută și un spectacol muzical care poate atrage o nouă generație de fani Disney.
