Anii Primului Război Mondial au generat un peisaj politic și internațional care avea să marcheze Europa decenii întregi, iar între participanți a dat naștere la ceea ce Hemingway numea „generația pierdută” – traumatizată de un război fără câștigători. Poate de aceea, deși filmele de război au fost prezente pe marile ecrane, majoritatea sunt plasate fie în contextul contemporan, fie în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, precum Dunkirk sau Midway (cele mai recente) ori Saving Private Ryan (1998), unul dintre cele mai bune ce tratează subiectul.
Primul Război Mondial a ajuns, așadar, destul de greu pe ecranele contemporane, cu excepția lui Flyboys din 2006 – cronica unei brigăzi de aviatori de americani de elită - și a câtorva producții semnate Franța, Germania sau Serbia care ating mai mult sau mai episodic subiectul. Altfel, dramele petrecute în tranșeele Primului Război Mondial nu s-au prea bucurat de prezență pe marele ecran.
1917 este plasat în timp în anul din titlu: al treilea an de război pe frontul de vest, unde bărbați de toate vârstele se află sub arme în tranșee. Moartea este o realitate imediată pentru toți, inclusiv pentru cei doi protagoniști – doi soldați absolut obișnuiți, foarte tineri, jucati de George MacKay și Dean-Charles Chapman (actori de 27, respectiv 22 de ani) aleși aproape la întâmplare pentru o misiune aproape sinucigașă.
Marele atu al filmului 1917 este tensiunea iar nu acțiunea propru-zisă. După cum și Primul război mondial a fost un război de poziții, filmul nu surprinde bătălii sau gesturi eroice, ci lupta individuală a doi oameni porniți să salveze viețile camarazilor. Tensiunea înaintării în teritoriul inamic, cursa printre ruinele unui oraș sub gloanțele patrulelor germane, căutarea dezorientată a unui prieten într-un spital plin de răniți - toate acestea surprind lupta soldatului – obișnuit, nu exemplar – pentru supraviețuire, cu toate lecțiile și stratagemele necesare.
Fără să fie un manifest pacifist, filmul nici nu glorifică războiul: e o mărturie a celor care au luptat și a dezgustului acestora pentru război, și nu are o agendă anume.
Denumit de presa internațională „Cel mai bun film de război de la Salvati soldatul Ryan încoace”, filmul 1917 face trimitere la o scenă antologică din Nimic nou pe frontul de vest (1930, regia Lewis Milestone) – film plasat tot în perioada Primului Război Mondial: personajul principal din ecranizarea romanului semnat Erih Maria Remarque, Paul (Lew Ayres), împuşcă un soldat francez pentru ca - mai apoi - să încerce cu disperare să-i salveze viaţa. Sfârşitul lui Paul devenea o scenă iconică a cinematografului - va fi împuşcat atunci când mâna lui încearcă să atingă un fluture. În filmul 1917 apar florile de cireș ca o trimitere la acea scenă antologică, mesajul fiind că - în război - prima care moare este inocența.
Filmat în așa manieră încât să dea senzația unui singur cadru, schimbările dese ale unghiului camerei, faptul că obiectivul variază de la panoramic la cadre strânse și invers, dar și faptul că se produce o ruptură temporală (personajul leșină și își revine abia după multe ore) ne apropie de montajul convențional. Camera într-adevăr este foarte aproape de protagoniști, iar spectatorul e adus practic în tranșee, alături de acești băieți ce pleacă într-o misiune aproape imposibilă.
Părerea ta
Spune-ţi părereaÎn afară de câteva scene, mai tot filmul are un ritm lent-lent-lent, aproape că te ia somnul. Singurul său atuu este, pentru mine, filmarea sa într-un mod atipic și care dă senzația că pelicula este filmată ”dintr-o bucată”. Dar asta este doar părerea mea.
1) Vraji de dragoste
2) Vraji de dragoste pierdute
3) Vraji de divor?
4) Vraji de casatorie
5) Vraja de legare.
6) Vraji de rupere
7) Alunga un iubit trecut
8.) Dori?i sa va promova?i în vraja dvs. de birou / Loterie
9) dori?i sa va satisface?i iubitul
Contacta?i acest om grozav daca ave?i vreo problema pentru o solu?ie de durata
[email protected]