Majoritatea publicului cunoaște anumite lucruri despre roboți și despre inteligența artificială mai degrabă din filmele SF, și prea puțin din viața reală.Totuși, dacă luăm drept adevăr filmele și cărțile în care apar roboți, ar fi bine să ne revizuim părerile sau să ne pregătim să fim dezamăgiți sau, dimpotrivă, ușurați: site-ul Tech Insider a cerut părerile a cercetători din domeniul inteligenței artificiale, și iată mai jos opiniile lor.
Stuart Russell, cercetător în domeniul computerelor la Berkeley, University of California: „Nimeni nu construiește Inteligență artificială care să aibă conștiință de sine”. Cu serialul Humans pe micile noastre (canalul AMC) , despre roboți cu conștiință de sine, afirmația ne temperează anxietățile. „Cea mai obișnuită părere greșită este că roboții sunt construiți ca și mașinării auto-conștiente, lucru care, odată atins, ar fi primejdios. O opinie falsă. Din câte știu, nimeni, cel puțin nimeni dintre aceia care își publică cercetările în domeniul inteligenței artificiale, nu lucrează la roboți care să prezinte conștiință. Este posibil ca unii neurologi să aibă tentative în domeniu, dar nu știu să fi înregistrat vreun progres. În ceea ce privește cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale, nimeni nu încearcă să construiască un robot cu conștiință de sine, mai cu seamă pentru că nimeni nu știe cum să facă așa ceva. Mai degrabă știm cum să construim o navă care depășește viteza luminii decât un robot cu conștiință de sine”...
Yann LeCun, Director de cercetare a inteligenței artificiale la Facebook: „există o înțelegere greșită a laturii emoționale a roboților. Cele mai mari mituri despre inteligența artificială sunt acestea două: 1. Roboții nu au emoții. Dar, cel mai probabil, vor avea. 2. Dacă roboții ar avea emoții, acestea ar fi aceleași ca și emoțiile umane”. Iată cum demontează Yann LeCun cele două mituri: „Nu avem motive să credem că roboții ar putea avea aceleași emoții ca oamenii: instinct de autoconservare, gelozie, etc. Și totuși, am putea să-i înzestrăm, din construcție, cu anumite porniri (ca de pildă altruismul) care să-i facă plăcuți oamenilor. Totuși, să nu uităm că sistemele robotice știu, în general, doar sarcini simple și nu au emoții. Pilotul automat știe doar să mențină viteza mașinii...”
Pe de altă parte, Yoshua Bengio - cercetător în computere la University of Montreal spune că „avem o percepție greșită despre cum acționează mașinile inteligente. Cea mai răspândită prejudecată, de altfel comună în SF, este că inteligența artificială este ca un alter-ego al omului, sau un fel de animal, sau un fel de extraterestru. Și acesta are un eu, sau o conștiință precum oamenii. Adevărul, în schimb, este că mașinile inteligente nu au nici conștiință, nici eu, nici instinct de autoconservare, pur și simplu pentru că sunt construite de către oameni. Evoluția a înzestrat oamenii cu instinct de autoconservare, pentru că altfel specia nu ar fi supraviețuit. Dacă oamenii au evoluat prin selecție naturală, să nu uităm că roboții sunt construiți fiecare în parte. Un robot poate fi construit astfel încât să gândească. Și totuși, conștiința lui va rămâne comparabilă cu cea a unui robot de bucătărie”...
Toby Walsh - profesor de Inteligență Artificială la National Information and Communications Technology, Australia e de părere că „spre deosebire de oameni, computerele nu se trezesc dimineața și nu hotărăsc ce o să facă peste zi. Cred că cea mai comună părere greșită este că mașinile/computerele simt și gândesc. Nu, computerele nu au dorințe și nici aspirații. Ele nu se trezesc dimineața și nu își doresc să facă una sau alta. Deocamdată, noi le spunem ce să facă...”
Thomas Dietterich, președinte al Association for the Advancement of Artificial Intelligence (Asociația pentru progresul inteligenței artificiale) declară: „Computerele super-inteligente nu pot totuși deveni omnisciente. O părere eronată despre inteligența artificială se datorează noțiunii lui I.J. Good, anume noțiunea de explozie a inteligenței”. Good susținea că atunci când computerele vor depăși oamenii ca inteligență, atunci vor începe să învețe să își dezvolte inteligența pe cont propriu, și că acest proces le va permite să depășească exponențial inteligența umană. „Cred că există limite informatice și matematice care guvernează orice sistem robotic. Unele computere pot fi mai inteligente decât oamenii - și deja sunt. Însă asta nu le face omnisciente...”
Shimon Whiteson , profesor asociat la Informatics Institute din Universitatea Amsterdam e de părere că sistemele inteligente nu vor înlocui oamenii. „Cea mai răspândită părere greșită despre inteligența artificială este că, dacă ar fi create sisteme inteligente, acestea vor încerca să-i înlocuiască pe cei care le-au creat, pe oameni. Asta se vede în filme: roboții cei răi cuceresc lumea. Însă întrebarea nu este dacă roboții pot face asta, ci pur și simplu dacă ar vrea asta. Avem tendința de a antropomorfiza orice formă de inteligență. Nu putem înțelege o formă de inteligență care nu este una umană, și greșim atribuindu-i motive și dorințe umane...”
Bart Selman - cercetător în computere, Universitatea Cornell afirmă că deja avem câteva computere mai inteligente decât creatorii lor. „O concepție greșită dar răspândită despre inteligența artificială este că orice computer am construi, acesta nu poate fi mai inteligent decât noi. Totuși, este o părere greșită. Iată un contraexemplu - șahul. Programele pentru computerele care joacă șah sunt scrise de programatori care sunt jucători de șah în cel mai bun caz mediocri. Ca și programator, poți scrie un program care face un task mult mai bine decât ești tu capabil să îl faci”.
Manuela Veloso - cercetător în computere la Carnegie Mellon University spune că roboții super-inteligenți nu vor apărea mâine. „Cred că ideea că inteligența artificială va produce creaturi inteligente și super-umane este greșită. Suntem foarte departe de a ști, darămite de a construi așa ceva.”
Ernest Davis - cercetător în computere la New York University e de părere că „indiferent dacă am construi roboții ca în Terminator, ei nu vor fi un pericol pentru oameni. „O părere greșită răspândită este că, într-un viitor apropiat, vor fi construiți roboți periculoși - precum cei din Terminator. Nu cred că se va întâmpla. În primul rând, există un control suficient - încă suntem noi cei care construim roboții. Și apoi, suntem departe de a construi roboți cu inteligența lui Terminator”.
Murray Shanahan - cercetător în computere la Imperial College spune că inteligența artificială la nivelul inteligenței umane este deocamdată SF. „În primul rând este opinia, sau mai degrabă grija, că inteligența artificială de nivel comparabil cu cea umană este la îndemână și va apărea în viitorul apropiat. O opinie greșită foarte răspândită. Atunci când lumea vede SF-uri care ilustrează acest mit despre inteligența artificială își imaginează că aceste lucruri se vor întâmpla foarte repede, dar nu e adevărat”.
Subbarao Kambhapati - cercetător în computere la Arizona State University e de părere că „oamenii cred că inteligența artificială de nivel uman este la îndemână pentru că ei văd în asta ceva magic. În cazul publicului larg, acesta are tendința să creadă că ceea ce văd în filme există în realitate. Dacă așteptările sunt mari, poți fi foarte ușor dezamăgit. Atunci când oamenii vin la cursurile mele, ei au tendința de a se aștepta la magie. Însă odată cum afli cum funcționează, poți fi chiar dezamăgit. Chiar dacă există inteligență artificială, nu înseamnă că aceasta este magie...”
Pieter Abbeel - cercetător la Berkeley, University of California, spune că realizarea de computere care pot face lucruri este mult mai simplă decât construirea de computere capabile să învețe. „În robotică există un paradox, care spune că este mai ușor - comparativ - să construim computere care arată performanțe de inteligență tipice adulților la teste precum jocuri logice, dar este mult mai greu sau imposibil să construim computere cu abilitățile motrice sau perceptuale ale unui copil de un an. Acest aspect este cunoscut celor avizați, însă nu și publicului larg. Așadar, replicarea capacităților de învățare chiar ale unui copil ar fi o problemă extremă pentru inteligența artificială”.
Lynne Parker - director de divizie la Information and Intelligent systems Division la National Science Foundation spune că un scenariu apocaliptic pur și simplu nu este de anticipat în viitor. „Cred că este la modă să ne fie frică de inteligența artificială și să credem că aceasta va cuceri lumea, punând punct civilizației așa cum o știm și, eventual, lăsându-ne fără locuri de muncă. Da, cred că anumite locuri de muncă se vor pierde, dar altele vor fi create în schimb. Să ne uităm câte locuri de muncă au fost create în domeniul software - un număr uriaș”.
Părerea ta
Spune-ţi părerea